Blocurile interbelice din București sunt răspândite în centrul orașului și în zonele adiacente. Majoritatea au fost construite între anii 1920 și 1940, cu fațade solide, detalii arhitecturale specifice perioadei și balcoane din fier forjat. Pe hârtie, sunt parte din patrimoniul orașului, dar în practică multe dintre ele ridică probleme serioase de siguranță.
Multe dintre aceste clădiri prezintă crăpături vizibile în fațade, tencuieli căzute și infiltrații. Instalațiile electrice și sanitare sunt depășite și reprezintă un risc pentru locatari. Unele blocuri au fost renovate parțial, dar reabilitările sunt adesea limitate la fațadă, fără consolidarea structurii de rezistență.
Patrimoniu sau risc?
Nu toate blocurile interbelice sunt protejate oficial. Unele au statut de monument istoric, ceea ce obligă proprietarii și autoritățile să păstreze elementele originale și să facă lucrări speciale de întreținere. Altele nu sunt încadrate, iar lipsa unei strategii unitare duce la degradarea rapidă.
Primăria Municipiului București are programe de reabilitare pentru clădiri istorice, dar aplicarea lor este lentă. Procedurile birocratice, lipsa fondurilor și coordonarea insuficientă între proprietari și autorități fac ca intervențiile să fie rare și adesea incomplete.
Blocurile interbelice sunt parte din identitatea Bucureștiului. Fără o strategie clară și acțiuni urgente, frumusețea arhitecturală poate fi înlocuită cu riscuri evidente pentru locatari. Este momentul ca autoritățile, specialiștii și comunitatea să colaboreze pentru a păstra aceste clădiri în siguranță și funcționale.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
