La nivel administrativ, România, ca și alte state, suferă de fenomenul deprofesionalizării și al plafonării, dublat de efectele unei discriminări foarte colorate vis-a-vis de femei, consideră Alexandra Dobre, cel mai tânăr director de instituție publică din România. În opinia sa, prejudecățile sunt încă vii și prezente în imaginarul nostru, iar efectele lor, care ne afectează pe toți, fie că suntem bărbați sau femei, nu vor dispărea de la sine.
Ce înseamnă să fii femeie în ziua de astăzi?
E o întrebare foarte dificilă. Cred că să fii femeie în România reprezintă o luptă continuă cu tine însăți, cu societatea și prejudecățile clasice, larg răspândite în rândul oamenilor. Cifrele arată că femeile au avansat foarte mult și în zona de antreprenoriat, viață universitară, inclusiv cea politică, iar asta nu poate decât să ne bucure. Concurența naturală dintre bărbați și femei se echilibrează pe acest calapod. Din păcate însă, femeile din România continuă să se confrunte cu foarte multe lucruri direct corelate cu discriminarea. Aici este lupta continuă despre care povesteam.
Generalizăm din comoditate
Practic trebuie să demonstrezi constant faptul că tu poți, că poți fi eficace și eficientă, profesional vorbind, și cel mai trist este faptul că trebuie să faci mereu oamenii să înțeleagă faptul că ai sentimente, o familie care suferă și ea alături de tine, pentru că știe cum te-a educat și tot așa. Misoginismul îmbracă diverse forme, dar întotdeauna implică o absență a respectului uman. Nici măcar nu l-am invocat pe cel profesional. Femeile sunt sensibile, este corect spus astfel, dar acest lucru nu semnifică sub nici o formă că femeile sunt slabe din punct de vedere al personalității.
În societatea românească, să fii femeie este – cu riscul de a mă repeta – o provocare, ca femeie în România trebuie să demonstrezi că poți și că nu ești într-o anumită poziție de putere sau funcție de conducere doar pentru valoarea ta estetică sau capitalul de frumusețe. Ești acolo pentru că, pur și simplu, meriți să fii acolo: prin prisma studiilor, a experienței, dar din păcate nu toți oamenii văd lucrurile așa. E foarte greu și obositor să demonstrezi mereu. Sunt multe prejudecăți și când spun acest lucru nu omit nici femeile care sunt exemple negative, cele care au ajuns în poziții cheie datorită unor conjuncturi/ contexte favorabile și nu pe merit, nu prin muncă. Dar nu trebuie să cădem în păcatul generalizării. Nu toate femeile care acced la o funcție în politică, în administrație, sau în privat (pentru că și acolo sunt aceleași probleme) urmează calea trasată de cele care sunt exemple negative și se mulțumesc cu acest statut în societate. Ne place să generalizăm din comoditate. Ca femeie, când ești tânără, când te afli la conducerea unei instituții, a unei companii, prima tendință a celor care te privesc este să te judece și să-ți atribuie tot felul de lucruri și asocieri care mai de care mai festiviste. Cel care se uită din exterior poate spune că este foarte ușor să fii în locul meu, director de instituție publică, sau al altor femei manager, femei de afaceri, etc.
Cum am putea caracteriza administrația din România, evitând patima generalizării?
Există deprofesionalizare în administrația din România, la fel cum există și oameni foarte bine pregătiți din punct de vedere profesional, care poate nu au fost implicați corespunzător de către cei care le-au fost superiori.
Lumea s-a obișnuit cu povești în care personalul de conducere din instituții sau companii stă la cafele, citește presa și după merge acasă. Nu e deloc așa! Desigur, poți ajunge să fii protagonistul unei astfel de povești în care nu-ți mai găsești locul, dar în realitate lucrurile stau complet diferit pentru cel care își asumă răspunderea și responsabilitățile asociate unei funcții de conducere, indiferent că vorbim despre instituții sau companii.
Ați ocupat funcția de manager al Centrului Cultural și de Tineret pentru UNESCO Nicolae Bălcescu? Cum ați descrie această experiență?
Am fost foarte ancorată în realitatea culturală de acolo, pe care de altfel am și cultivat-o. Dacă m-ați fi întrebat acum un an și jumătate, nu cred că v-aș fi spus același lucru. Nu știu ce-mi rezervă viitorul și uneori e bine nici să nu fii prea curios. Pentru mine a fost o provocare foarte mare. De exemplu, recent, am lucrat aproape un an de zile la Ministerul Tineretului și Sportului în funcția de consilier al doamnei Elisabeta Lipa, când se afla în funcția de ministru și mă ocupam, printre altele, de tot ceea ce însemna partea de comunicare și relația cu presa. Ba chiar o reprezentam atunci când nu putea ajunge la anumite evenimente. În aceeași perioadă am primit propunerea de a prelua această instituție din sectorul 4.
În cultură, mulți au pierdut contactul cu tinerii
Nu am acceptat usor, deoarece nu mi-a fost simplu să mă imaginez în această postură, să-mi asum managementul unei instituții publice, cu atât mai mult al unei instituții de cultură. Motivul este foarte simplu: cultura rămâne un domeniu sensibil în România, insuficient exploatat. La momentul respectiv am acceptat însă datorită primarului sectorului 4, pentru că era un om foarte deschis, care promova tinerii.
Îmi amintesc cu mare plăcere de primul proiect pe care l-am înaintat Consiliului Local și a fost adoptat în unanimitate de voturi. A fost chiar aducerea zonei de tineret acolo, la Centrul Cultural. Înainte să devin director la CECTUNB, exista doar Centrul European Cultural pentru UNESCO Nicolae Bălcescu și atunci eu am întrebat, firesc de altfel – pentru că vin din zona tineretului, unde am fost 5 ani președinte de asociație – de zona de tineret și de cine ține ea în sectorul 4. Domnul primar mi-a spus că există o direcție în primărie care nu este încă foarte bine dezvoltată (atunci totul era la început de mandat, între timp lucrurile au mai evoluat) și m-a încurajat să aduc zona de tineret la Centrul Cultural și atunci a apărut: Centrul Cultural European și de Tineret pentru UNESCO Nicolae Bălcescu.
Cum s-a ivit oportunitatea de a lucra pentru Centrul pentru Seniori al Municipiului București?
Am admirat-o dintotdeauna pe doamna Primar General Gabriela Firea, pentru dăruirea si curajul de a conduce una dintre cele mai importante instituții din România, Primăria Capitalei. Tocmai ce discutam la început despre cât de greu este să fii femeie în funcții cheie si de aici și aprecierea mea pentru puterea dumneaei. Propunerea a venit ca o surpriză pentru mine si m-am bucurat enorm să văd că rezultatele muncii chiar contează.
Avusesem, într-adevăr, rezultate extraordinare la sectorul 4 și probabil că acestea au avut ecou pozitiv. Alături de o echipă minunată, acolo am reușit lucruri extraordinare. Contează foarte mult proiectul de management pe care îl ai, dar și echipa care te ajută să-l implementezi este foarte importantă. Fără ea nu ai cum să reușești. Pentru mine, profesional vorbind, această oportunitate reprezenta o onoare, să pot face parte din echipa primarului general, iar în plan personal, o mare bucurie pentru că urma să lucrez cu una dintre cele mai puternice femei din România.
Ce proiecte ați reușt să implementați aici și cu ce viziune?
În primul rând, din prima clipă în care am preluat centrul de seniori, mi-am strâns colegii și am schițat un calendar de proiecte bazat pe cerințele și nevoile grupului țintă, pe care l-am înaintat spre aprobare doamnei primar. Eu aveam deja experiența lucrului cu persoane în vârstă de la centrul cultural unde lucrasem anterior, întrucât aceștia erau cei mai mari consumatori de cultură și activități culturale. Aveam colaborări încă de atunci cu reprezentanți ale cluburilor de seniori de la nivelul sectorului 4 și nu mi-a fost dificil ca prin intermediul lor, să-i identific și pe ceilalți. Printre colegii mei se află oameni de cultură, artiști, dar și multi tineri, care au contactul cu asociațiile și astfel am putut identifica și ONG-urile care se dedică activităților pentru vârstnici. În prezent, avem o colaborare foarte strânsă cu toți aceștia. Referitor la proiecte, de curând am fost invitată la Prefectura Municipiului București pentru a prezenta activitatea instituției în fața doamnei prefect și a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru problemele persoanelor vârstnice de la nivelul municipiului București. Lucrând la raportul de activitate împreună cu echipa, nu ne-a venit să credem cât de multe lucruri am realizat împreună, într-un timp atât de scurt. Acest raport are aproape 100 de pagini, o să vi-l las să-l consultați atunci când veți avea timp, însă aș vrea să enumăr câteva dintre cele mai importante proiecte realizate. Cred că pot să încep cu – Lumina ochilor, cea mai importantă. Ochelari la vârsta a treia-
În cadrul acestuia, Primăria Capitalei, prin Centrul pentru Seniori decontează până la 250 de lei net pensionarilor, pentru achiziția de ochelari de vedere, o problemă tot mai des întâlnită în rândul acestora. De asemenea, premiem cu 1000, 1500 si respectiv 3000 de lei net cuplurile care aniversează 25,50 si 75 de ani de căsătorie, ca un omagiu adus familiei si importanței acesteia. În acest caz, cuplurile primesc și o DIPLOMĂ DE ONOARE din partea doamnei Primar General.
Pentru aceste doua proiecte avem deja mii de beneficiari. Desigur că, în afară de latura socială, este foarte importantă și cea de recreere. Discutăm de persoane care sunt singure și care au nevoie de socializare. În acest sens, am organizat doua ediții de concerte cu Andrei Păunescu și membrii Cenaclului Flacăra, cu muzica tinereții lor, de care au beneficiat peste 800 de persoane. Le oferim permanent acces gratuit la piese de teatru, unde merg mii de oameni. De asemenea, organizăm permanent în fiecare club de seniori din Capitală, cursuri gratuite de dansuri populare și dansuri contemporane pentru seniori și sesiuni de kinetoterapie pentru aceia dintre dânșii care au probleme de mobilitate.
Nu aș vrea să uit să menționez conferințele pe care le-am organizat pe teme medicale și istorice, având în vedere și importanța istorică a acestui an, la care au participat peste 1000 de oameni, având acces atât la informațiile extrem de valoroase, cât și la programul artistic de după. Fiind an Centenar, cel mai frumos proiect al nostru, care are legătură cu acest subiect, este de departe – Pe urmele Marii Uniri-.
Acesta constă în vizite tematice de o zi în toate regiunile istorice, cu vizitarea celor mai importante obiective turistice din zonele respective, fiind însoțiți permanent de un ghid turistic și retur seara în București. Proiectul are finalitate la Alba Iulia și de el beneficiază 1000 de seniori.
Aș putea continua, dar cel mai bine vorbește de la sine raportul de activitate, care cuprinde si imagini si testimoniale ale oamenilor, de la toate proiectele și evenimentele noastre de până acum. Îl vom face public pe la jumătatea lunii decembrie, când va fi complet.
Cum se împacă tinerii și seniorii din perspectiva de manager?
Poate este greu de crezut, din cauza diferențelor dintre generații, dar este o soluție perfectă această asociere. Se creează practic o legătură între generații, între cei foarte tineri și cei cu mai multă experientă. Spun că este ideală asocierea întrucât este nevoie de foarte multă răbdare pentru a gestiona acest segment sensibil, iar tinerii o au din plin. Este nevoie de sensibilitate, devotament și multă, multă răbdare. Partea și mai frumoasă este că, în cadrul echipei, suntem atât oameni tineri, cât și persoane pensionate, dar care încă lucrează și există o șansă nemaipomenită de a învăța unii de la ceilalți, mai ales noi, cei tineri. Mă bucură enorm faptul că seniorii noștri sunt foarte conectați la tehnologie și ne transmit pe facebook, atât public, cât și privat, foarte multe mesaje de apreciere.
Important este că ne place ceea ce facem și oricât de greu ar fi un proiect, contează mulțumirea de pe chipurile dumnealor, de la final. Sunt oameni care au contribuit zeci de ani la comunitatea municipiului București si se bucură pentru că, în sfârșit, există un primar general, în persoana doamnei Firea, care s-a gândit la ei și a înființat un astfel de centru, o instituție dedicată lor în totalitate.
Alexandra Dobre este cel mai tânăr director de instituție publică din România. Absolventă a Facultății de Drept (Universitatea București) și a Facultății de Științe Politice (SNSPA), a absolvit programul de masterat „Cercetări Criminalistice Aplicate” la Academia de Poliție, iar în prezent este în anul doi la Master în Business Administration, la catedra UNESCO de la Universitatea din București. A colaborat cu zona neguvernamentală, conducând o asociație de tineret timp de 5 ani și fiind implicată în activitatea a numeroase alte asociații. Experiența ei pe zona de tineret s-a conturat și mai bine în anul 2016, când a fost consilier personal al Elisabetei Lipa la Ministerul Tineretului și Sportului, în timpul mandatului de ministru al acesteia. Tot în perioada 2016 a început un nou proiect de management la CECTUNB, a fost protagonista mai multor proiecte de amploare, precum „Tabăra tematică de educație și cultură” – 2 ediții, „Conferința Națională a Studenților” -2 ediții, „Festivalul Zilele Bucureștiului” – 2 ediții, „Târgul de carte și anticariat”, „Poveste din Bucureștiul de odinioară”, „BucurEȘTI, un suflet de oraș” și multe alte proiecte și evenimente.
A cochetat și cu ideea de televiziune, moderând emisiunea „Stâlpii societății” la Canal 33 România, a cărei temă se conturează în jurul problemelor administrative și guvernamentale.
În prezent, este Director General la Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucuresti, unde a realizat deja proiecte de care s-au bucurat sau se vor bucura zeci si sute de mii de beneficiari.
Autor: Dumitru Alexandru Filimon
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
