În 26 iunie, la Fundaţia Calea Victoriei, începe Şcoala de vară: Fabuloasa lume a basmelor, cu etnologul Laura Jiga Iliescu, cea care ne propune o călătorie în lumea basmelor tradiţionale, o lume a oralităţii, a magiei şi a religiosului care a adunat oameni de toate vârstele fascinaţi, în jurul povestitorului.
Cum ne raportăm astăzi la basme? Mai avem timp să le citim sau să le povestim? Ce învăţăm din basme şi cum ne ajută ele în viaţa de zi de zi, să depăşim provocările care apar, asemenea eroilor din poveşti? Am întrebat-o pe Laura Jiga Iliescu, etnolog și lector la Fundația Calea Victoriei.
Fundaţia Calea Victoriei: Ne pregătim pentru o nouă întâlnire magică alături de tine, Laura. Cum va fi şcoala de vară care începe luni, 29 iunie, la Fundaţia Calea Victoriei?
Laura Jiga Iliescu, etnolog, lector la Fundaţia Calea Victoriei: Cursul este o invitaţie spre a reflecta asupra mai multor lucruri, toate legate de basm. Despre basm se spune acum că este mai ales o poveste de adormit copiii, dar veţi afla că era o poveste care se spunea în mod predilect adulţilor, dar copiii nu erau exclusi decât la unele fără perdea. Era, de asemenea, spus şi cu funcţii ritual, pentru protecţie, ş.a.m.d. Avea o funcţie devoţională. De fapt, această manieră de a povesti, de a asculta, pentru că basmul înseamnă oralitate, înseamnă un povestitor şi un grup de ascultător. Eu vă voi spune poveşti, basme, poate veţi vrea şi dumneavoastră să ziceţi vreun basm. Va mai consta într-o şansă de a medita asupra sensurilor basmelor, asupra simbolurilor lor, uneori chiar asupra unor structuri arhetipale pe care basmul le încorporează şi pe care, culmea, le regăsim în societatea contemporană, poate sub alte forme. În prezent, basmul e căzut uşor în desuet, ţine de ceea ce este vechi, ţine de ceva care nu mai are relevanţă. Acesta e al treilea motiv pentru care vă invit la curs: să descoperim împreună relevanţa sa contemporană. Noi nu mai suntem oamenii din trecut, dar putem actualiza trecutul, putem să-l aducem spre noi pur şi simplu pentru a vedea ce valori are, ce valori metafizice, ce valori de comunicare, la ce aşteptări poate să răspundă din perspectiva anului pe care îl trăim.
Fundaţia Calea Victoriei: În copilărie am auzit de Făt-Frumos. În mintea unora dintre noi s-a creionat această imagine a lui Făt-Frumos, de iubire ideală până la adânci bătrâneţi care, ce să vezi, în viaţa de zi cu zi nu este reală. În ce măsură îl regăsim pe Făt-Frumos din basme în societatea actuală, există aşa ceva?
Laura Jiga Iliescu, etnolog, lector la Fundaţia Calea Victoriei: Basmele se referă în mare parte la iniţiere, la iniţierea pe care o presupune trecerea de la o categorie de vârstă la altă categorie de vârstă. În loc de Făt-Frumos, îl putem numi acum eroul. Eroul este cel sau cea – pentru că sunt basme care au drept personaj principal o fată – care merge şi descoperă, care pleacă departe, care întâmpină greutăţi pentru a se întoarce sau pentru a nu se mai întoarce acasă. Pe de altă parte, există personaje, eroi din basme, o categorie a eroilor despre care nici nu ştim cum s-au născut, Făt-Frumos fiind născut miraculos, dar sunt unii care, pur şi simplu, sunt acolo. De exemplu, este un astfel de persoanj, Drăgan Cenuşă, care recuperează soarele şi luna şi restabileşte echilibrul lumii, după care se retrage într-un nuc unde mai stă o bucată de timp până când din nou, probabil, va fi nevoie să restabilească echilibrul. În felul acesta, dacă noi ne gândim la aceşti eroi oarecum arhetipali, oarecum structurali, da, îi regăsim în noi; Făt-Frumos nu e neapărat Superman. El pare astfel, pentru că el vine de undeva din altă parte şi ajută, participă, restabileşte echilibrul, în felul acesta, de fapt, interiorizând echilibrul din afară. Uneori pot fi iniţieri ratate. „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” cam despre asta e, despre asta vom discuta. Vom avea o seară special dedicată eroilor şi eroinelor din basme. Eu sunt foarte curioasă realmente să le discutăm, nu doar eu să le povestesc, ci să ne gândim asupra acestor lucruri şi, bineînţeles, cei care participă să vină cu propriile poveşti şi cu propriile interpretări.
Fundaţia Calea Victoriei: Ar fi bine să învăţăm să ne raportăm la basm altfel. În copilărie sau în adolescenţă basmul ne-a fost prezentat şi sub o formă de idealism. Ar fi mai indicat să ne raportăm la basme mai mult ca la o învăţătură, mai mult ca la o călătorie, ca la o iniţiere care ni se poate aplica în viaţa de zi cu zi. Ar fi mai util să vorbim despre basm aşa în societatea actuală, l-am redescoperi într-o formă mult mai practică din care am avea ce să învăţăm şi să aplicăm în viaţa noastră de zi cu zi, pe plan personal.
Laura Jiga Iliescu, etnolog, lector la Fundaţia Calea Victoriei: Basmul este, din toate punctele de vedere, o călătorie între lumi. Însă basmul mai are ceva, spre deosebire de altfel de poveşti – faptul că el nu e realist. Cred că este cea mai artistică formă de creaţie narativă a folclorului românesc sau universal.
Citește întreg interviul cu Laura Jiga Iliescu, aici.
Înscrie-te aici la Școala de vară: Fabuloasa lume a basmelor, ce începe luni, 26 iunie, la sediul Fundației Calea Victoriei, pe Bd. Dacia nr. 78.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
