De 2 ani Bucureștiul are o siglă intens dezbătută iar Primăria București se autointitulează peste tot „Primăria Capitalei”, extrem de precis. E bine, totuși, să nu uităm că Bucureștiul are o stemă cu elemente heraldice istorice reprezentative, simbol uitat/ignorat de actuala administrație.
[STEMA CAPITALEI] Apropo de scandalul cu logo-ul Bucureștiului, nici măcar nu era nevoie de așa ceva, pentru că Bucureștiul avea o stemă ok, bine alcătuită. Elementul central e sfântul Dumitru/Dimitrie cel Nou (sau Basarabov), considerat de credincioși ocrotitorul orașului. În timpul razboiului ruso-turc (1769-1784), generalul rus Petru (Piotr) Saltikov fură moaștele sfântului din satul Basarabovo, aflat in apropiere de orașul Ruse (azi în Bulgaria). Ajuns la București, generalul lasă moaștele, la rugămintea mitropolitului și a unor negustori care îl plătesc bine. Sfântul e numit protectorul Bucureștiului. Stema orașului a evoluat de-a lungul timpului:
► JUMĂTATEA SEC. 19: Sfântul Dumitru devine elementul central al blazonului. Îmbrăcat in uniformă de soldat cu suliță, e reprezentat pe stema din 1856 călare și ucigând un balaur. O curiozitate e că reprezentarea e cea a sfântului Dumitru cel Vechi (Izvorâtorul de Mir), deci eronată, eroare care s-a perpetuat. Scutul cu sfântul e timbrat de o coroană murală cu creneluri, reprezentând statutul de cetate al Bucureștiului.
► VECHIUL REGAT: În versiunile de după 1880 sfântul apare în picioare, tot în uniformă militară, dar pe lângă suliță mai ține și o cruce, în cealaltă mână. Balaurul dispare din peisaj, dar coroana murală se menține. Jos apare o banderolă cu deviza atribuită orașului, “Patria și dreptul meu”.
► INTERBELIC: După Marea Unire din 1918, stema capitalei se schimbă odată cu stema țării, când Bucureștiul devine capitala regatului României Mari. Comisia Consultativă Heraldică definește noua stemă în 1921: scutul cu sfântul apare plasat pe pieptul unei acvile cruciate încoronate cu coroană regală închisă, la rândul ei pe un scut azur, iar coroana murală timbrează ambele scuturi. Din ea iese o altă acvilă, tot cruciată, marcând orașul principal al țării. La baza scuturilor se menține banderola cu deviza.
► COMUNISM: După 1950, Bucureștiul nu mai are stemă. Abia la reorganizarea administrativ-teritorială a țării făcută de regimul Ceaușescu în anii ’70 (când reapar județele), fiecare oraș-reședință primește o stemă. Cea a Bucureștiului era alcătuită din 2 scuturi: pe cel mic, stema Republicii Socialiste România având în spate steagul Partidului Comunist Român și cel al țării, pe scutul mare: o roată dințată reprezentând industria, deasupra căreia se ridica Palatul Marii Adunări Naționale (actual Palat al Patriarhiei), reprezentant suprem al poporului. În vârf, o acvilă simplă era singurul element comun cu stema anterioară. La baza scuturilor, pe o carte deschisă scria „Civitas Nostra” (orașul nostru, în latină), iar dedesubt apărea o banderolă pe care scria ceva redundant: „București”.
► PREZENT: Stema actuală a capitalei e o copie nereușită a celei din 1921, adoptată în 1994. De frica revenirii la monarhie, autoritățile de atunci au schimbat coroana regală a acvilei mari cu una princiară, deschisă (a lui Mircea cel Bătrân). Banderola cu deviza a devenit tricoloră, în amintirea evenimentelor din decembrie 1989. Problema e că sunt inversate culorile drapelului, albastru ar trebui să fie sus.
Reprezentarea actuală a stemei, preluată de autorități după un .svg amator de pe Wikipedia, e jenantă. Primăria București nu a fost în stare să reconstituie vectorial stema din 1921, care ar fi stema cea mai potrivită a Bucureștiului, dar organizează un concurs inutil pentru un logo inutil. O simplă stilizare înspre minimalism a stemei ar arăta foarte ok.
de Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
