Puțini dintre cei care traversează astăzi strada Lipscani știu că, în fața Palatului Băncii Naționale, se află vestigiile unuia dintre cele mai importante hanuri ale vechiului București. Construit în secolul al XVII-lea de domnitorul Șerban Cantacuzino, hanul a rezistat aproape două sute de ani, până când a fost demolat pentru ridicarea sediului Băncii Naționale. O parte din pivnițele sale au fost descoperite de arheologi și păstrate sub nivelul străzii.
Pe Lipscani, în dreptul Palatului Băncii Naționale, câteva panouri de sticlă montate în pavaj marchează existența unui București dispărut. Sub ele se găsesc zidurile și pivnițele fostului Han Șerban Vodă, una dintre marile construcții comerciale ale orașului de la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Locul este ușor de trecut cu vederea. Nu există aici o clădire istorică pe care să o poți admira de la distanță. Hanul a dispărut în urmă cu mai bine de 140 de ani, iar ceea ce a rămas din el se află sub picioarele trecătorilor.
Istoria sa este însă strâns legată de dezvoltarea Bucureștiului, de comerțul care a făcut din Lipscani una dintre cele mai importante zone ale orașului și, mai târziu, de modernizarea Capitalei.
Un han construit de Șerban Cantacuzino
Între 1683 și 1685, domnitorul Șerban Cantacuzino a ridicat în centrul Bucureștiului un han de mari dimensiuni. În acea perioadă, hanurile erau esențiale pentru viața comercială. Negustorii veniți din alte orașe sau din afara țării găseau aici locuri de cazare, spații pentru depozitarea mărfurilor și prăvălii în care își desfășurau activitatea.
Hanul Șerban Vodă era organizat în jurul unei curți interioare, iar cele mai multe încăperi erau folosite pentru comerț. În curte exista și o biserică, ridicată, potrivit cercetărilor istorice, probabil în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Clădirea a avut o existență agitată, asemenea orașului în care fusese construită.
Cutremurul din 1802 a provocat distrugeri importante, iar hanul a trebuit refăcut. În timpul marelui incendiu din 1847, care a devastat o parte considerabilă a Bucureștiului, construcția a fost salvată prin intervenția pompierilor.
De-a lungul timpului, încăperile sale au avut și alte întrebuințări decât cele comerciale. În timpul războiului ruso-turc din 1828–1829, hanul a funcționat ca spital pentru răniți. În 1830, în incinta sa exista o școală.
În 1853, aici își desfășura activitatea firma „Crucea de Aur”, asociată cu George Assan și Ioan Martinovici, întreprinzători legați de începuturile industriei moderne din București.
Hanul era, în același timp, un loc al negoțului și unul în care se întâlneau oameni, profesii și activități foarte diferite.
Demolarea hanului și construirea Palatului Băncii Naționale
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bucureștiul trecea printr-o transformare urbană majoră. Vechile construcții comerciale începeau să lase locul unor instituții și clădiri reprezentative pentru noua capitală.
În octombrie 1881, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a aprobat cumpărarea terenului pe care se afla Hanul Șerban Vodă. Potrivit Repertoriului Arheologic Național, terenul a fost achiziționat de la Administrația Domeniilor și Pădurilor Statului pentru suma de 800.000 de lei aur.
Doi ani mai târziu, în 1883, hanul a fost demolat.
Pe locul său a început construirea Palatului Băncii Naționale, clădire care avea să devină unul dintre reperele arhitecturale ale centrului Bucureștiului.
Schimbarea a fost radicală. O construcție destinată negustorilor, depozitelor și prăvăliilor a făcut loc unei instituții financiare, într-un oraș care își modifica rapid înfățișarea.
La suprafață, vechiul han a dispărut. Sub pământ au rămas însă o parte din fundații și pivnițe.
Ce au descoperit arheologii după mai bine de un secol
Primele cercetări în zona fostului han datează din 1971. Descoperirile importante au venit însă în timpul lucrărilor de reabilitare a Centrului Istoric, desfășurate în 2007 și 2008.
Arheologii au identificat, pe latura sudică a fostei construcții, fundațiile a 11 încăperi, șapte pivnițe și intrarea în subsolurile hanului.
Unele structuri se păstraseră într-o stare foarte bună, deși trecuseră mai mult de trei secole de la ridicarea clădirii.
Printre descoperirile importante s-au numărat trei fragmente de pictură murală din secolul al XVII-lea, realizate în tehnica a fresco, identificate pe arcele și pe peretele unei pivnițe.
După încheierea cercetărilor, o parte din zidurile descoperite au fost protejate și acoperite cu nisip. Pentru șase dintre pivnițele aflate în fața Băncii Naționale a fost propusă conservarea și punerea în valoare printr-un proiect special.
Vestigiile au devenit astfel vizibile din stradă, printr-o amenajare acoperită cu sticlă.
Cercetările arheologice au continuat și în anii următori. În 2023, în timpul lucrărilor la rețeaua de gaze de pe strada Eugeniu Carada, specialiștii Muzeului Municipiului București au identificat structuri aparținând laturii vestice interioare a fostului han.
Descoperirea a confirmat că urmele acestei construcții se întind dincolo de spațiul amenajat pe Lipscani.
Patrimoniul care se află sub oraș
Centrul Istoric este cunoscut astăzi mai ales pentru restaurante, terase, clădiri vechi și pentru aglomerația din weekend. Sub pavajul străzilor se află însă vestigiile unui oraș mult mai vechi decât cel pe care îl vedem.
Hanul Șerban Vodă este unul dintre exemplele acestei suprapuneri de epoci.
Cercetările arheologice au permis recuperarea unor informații importante despre construcția și funcționarea hanului. Amenajarea din fața Băncii Naționale a încercat să aducă o parte din aceste descoperiri în atenția publicului.
Dar prezentarea patrimoniului nu se încheie odată cu instalarea unei vitrine. Conservarea, întreținerea și explicațiile oferite vizitatorilor sunt necesare pentru ca vestigiile să poată fi înțelese, nu doar privite.
Bucureștiul are relativ puține locuri în care istoria sa mai veche poate fi observată direct, în spațiul public. Tocmai de aceea, fiecare asemenea amenajare contează.
La Lipscani, sub sticla din fața Băncii Naționale, se păstrează o parte din orașul negustorilor, al prăvăliilor și al marilor hanuri de odinioară.
Hanul Șerban Vodă nu mai există de 143 de ani. Istoria lui poate fi însă reconstituită, iar vestigiile rămase oferă una dintre rarele ocazii de a vedea cum arăta, sub nivelul străzilor de astăzi, Bucureștiul de acum trei secole.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
