Primarul nostru s-a-ntors la primele iubiri.
Una, desigur, e candidatul – îl mîncă pe undeva să fie Președinte.
A doua – ce credeați? – e opoziția; și ce bine s-a simțit el pe vremuri în frumoasa și confortabila opoziție.
Pentru că, de la o vreme-ncoace, Bucureștiul nu mai are primar; știți, primarul fiind ăla de la care te-ai aștepta să facă una-alta.
Bucureștiul are doar un personaj pitoresc, vocal, mereu cu cîte-o scuză și-o explicație; că nouă, cetățenilor, grozav ce ne mai prind bine scuzele și explicațiile.
Nu face nimic în afară să ne-arate de ce „nu se poate”.
Toată treaba asta cu bugetul, bunăoară… de parcă-i o surpriză, o noutate că Bucureștiul „nu primește bani”.
El știa că n-o să primească… ei știau că n-o să-i dea… iar noi știam toate astea: mai are rost să continuăm conjugarea?
Prestația primarului N. Dan e o scenografie.
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
