[30 DECEMBRIE 1989] În ziua în care regimul Ceaușescu ar fi marcat solemn din nou proclamarea Republicii în România în 1947, lucrurile stau foarte diferit. Are loc prima ședință a Guvernului provizoriu condus de premierul Petre Roman, iar Ion Iliescu, președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), semnează un decret prin care desființează Departamentul Securității Statului. E emis și un decret-lege pentru urmărirea, judecarea și pedepsirea unor infracțiuni, cu majorarea pedepselor pentru acte de vandalism, distrugeri, furturi, tâlhărie și violență. Se constituie Grupul pentru Dialog Social (DGS), dar al doilea eveniment major al zile, după desființarea formală a Securității, e aducerea trupurilor soților Ceaușescu de la Târgoviște la București, tot cu elicopterul și înhumarea lor în secret la cimitirul Ghencea Civil. Secretomania din jurul înhumării dă naștere unor legende perpetuate ani de-a rândul, cum că de fapt ar fi fost ucise sosiile Ceaușeștilor, iar Ceaușeștii reali ar fi fugit din țară. În iulie 2010, rămășițele Ceaușeștilor sunt exhumate și analizate, se probează că, într-adevăr, Nicolae și Elena Ceaușescu fuseseră înhumați pe 30 decembrie 1989. În timp ce foștii lideri devin istorie, cetățenii de rând au acces pentru prima oară în locuința Ceaușeștilor, spațiul lor privat, Palatul Primăverii din nordul capitalei.
► PALATUL PRIMĂVERII. Cunoscut înainte de 1989 drept „Obiectivul P50”, a fost reședința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu și a copiilor acestora, Zoia, Valentin și Nicu. Ridicat la mijlocul anilor ’60 pentru a fi locuința liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, edificiul rămâne nelocuit, Dej moare în 1965. E succedat la putere de Nicolae Ceaușescu, care decide să se mute în Primăverii și comandă extinderea construcției existente, între 1970-1971. Păzită draconic, reședința Ceaușeștilor se găsea pe un domeniu imens pe care mai erau o casă secundară (unde a locuit mama Elenei Ceaușescu până când a murit, la începutul lui 1990) și un foișor. În 1989, oamenii văd pe viu sau privesc uimiți la televizor interioarele somptuoase, scandalos de ornamentate comparat cu apartamentele-standard din cartierele de blocuri muncitorești, ținute în beznă și frig. Vedete sunt robinetele placate cu aur industrial, văzute ca semn al bogăției supreme. Se fură lucruri din reședința Ceaușeștilor, dar aceasta nu e devastată ca alte clădiri din centrul orașului, de exemplu. Imobilul e conectat printr-un tunel subteran de Comitetul Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR), din Piața Palatului (azi Revoluției). După 1990, clădirea devine reședință de protocol, administrată de Regia Autonomă a Administrației Patrimoniului și Protocolului de Stat (RA-APPS). Familia Ceaușescu n-a deținut niciodată acest palat, el a fost mereu al statului.
În prezent, fostul Obiectiv P50 e mai degrabă cunoscut drept „Casa Ceaușescu”, iar Protocolul de Stat, care l-a deschis pentru vizitare acum câțiva ani, a amenajat o expoziție anemică și plictisitoare. Te costă câteva zeci bune de lei să vizitezi spațiile azi complet fără viață, depersonalizate, pe care le admiri de la niște coroane de limitare a accesului. Se putea face ceva mult mai organic, cu muzică și obiecte din anii ’70-’80, o detaliere mult mai interesantă a vieții de familie a Ceaușeștilor. Sala de cinema chiar ar putea folosi la proiecții de filme de propagandă sau jurnale de actualități din epoca Ceaușescu, imagini de la vizitele lor în afara țării și în țară etc. Protocolul de Stat a închiriat doar grădina palatului până acum, pentru evenimente de „socializare high-life” unde invitații o ard burghez în casa celui mai mare comunist. Bipolaritatea, la ea acasă. Între timp, domeniul a fost ciopârțit și vândut pe bucăți, azi e mult mai redus ca suprafață. În lateral s-au construit blocuri cu apartamente de lux, iar fix în fața intrării principale, grădina și perspectiva dinspre bulevardul Kalinin (azi Mircea Eliade) au fost distruse de construirea unei clădiri masive, ambasada Kuwaitului. Zero respect pentru prezervarea șu cunoașterea istoriei reale și a stilului de viață al celor care au condus România timp de aproape 25 de ani. Un „muzeu” în stil ceaușist, amenajat în casa lui Ceaușescu.
Cele două cadre ilustrează intrarea principală în Palatul Primăverii (sus) și holul principal (jos), pe 30 decembrie 1989.
foto: arhiva Agerpres
de Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
