Ligia Niculae poveștește într-un interviu pentru București City News despre farmecul artistic al Bucureștiului, despre istoria ce-l înconjoară și despre potențialul imens pe care acesta îl are în prezent.

”Am descoperit că nu cunoaștem pictorii români, sau dacă știm, ne limităm la Tonitza, Luchian, Aman sau Baba, tocmai de aceea, prin noul meu proiect vreau ca lumea să afle, spre exemplu, că dacă ar fi avut bani astăzi am fi vorbit despre pictorul sau desenatorul Tudor Arghezi și nu scriitorul, sau că Jean Negulescu (Negulesco), celebrul regizor român, era un pictor desăvârșit”, subliniază Ligia.

  1. Ce este Bucureștiul pentru tine? Ce fel de spațiu urban, artistic etc?

Bucureștiul reprezintă un amalgam de sentimente; îl iubesc și îl urăsc (dacă pot spune așa) în același timp. Urăsc gropile, clădirile lăsate în paragină, aglomerația generată de mașini și lipsa locurilor de parcare, lipsa mijloacelor de transport în comun, iar această „ură” nu este doar a mea. Mai mult ca sigur pe toți ne încearcă acest sentiment la un anumit moment. Dar cu toate acestea, iubesc să mă plimb pe străzile din București pentru că acest oraș are ceva fermecător.

Surprinzător sau nu, Bucureștiul are un potențial imens pe care parcă nu vrem să îl exploatăm. Sunt atâtea locuri frumoase pe lângă care trecem zilnic și puțin știm despre ele. Sunt case pline de istorie ignorate complet, muzee și colecții rar vizitate și aceasta pentru că suntem mult prea ocupați sau mult prea ancorați în problemele noastre personale pentru a ieși din zona noastră de confort.

Bucureștiul, pentru mine, este un spațiu al descoperirii mai mult decât un spațiu urban sau artistic. Cu toate acestea, visez la un București cu blocuri consolidate, cu spațiile comerciale de pe marile bulevarde funcționale, cu multe spații verzi, dar mai ales îmi doresc un oraș mai primitor.

  1. Ce ți-ai dori de la București în materie de artă, cultură?

Sunt multe lucruri pe care le-aș dori. Primul lucru pe listă îl reprezintă promovarea istoriei orașului. Iar aici nu mă refer doar la București; consider că știm mult prea puține lucruri despre orașele în care trăim, astfel că mi-aș dori ca în școli să existe posibilitatea unui curs opțional despre istoria orașului, sau măcar a cartierului respectiv. Știu școli care au avut opțional despre istoria cartierului. Spre exemplu, Școala nr. 7 a avut acum câțiva ani un opțional despre istoria cartierului Băneasa. Materiale sunt numeroase, iar asociațiile care promovează istoria Bucureștiului cu siguranță ar îmbrățișa ideea de a prezenta elevilor frânturi din istoria orașului.

Aș vrea să se știe de ce au căzut blocurile la cutremurul din 1977, să se cunoască faptul că intervențiile neautorizate asupra clădirilor au efecte dezastruoase și că majoritatea nu au căzut pentru că erau vechi. La fel, aș vrea să se cunoască de ce hotelul Lido este mai ieșit în stradă față de restul blocurilor și să se știe că a fost proprietatea doctorului Angelescu, fost prim-ministru al României. Cu alte cuvinte, mi-aș dori ca tinerii născuți după anul 2000 să fie educați mai mult spre zona de artă și cultură.

Un alt lucru pe care îl găsesc ca fiind limitat este lipsa de interes pentru muzee. Avem multe muzee și colecții semnificative în acest oraș, dar din nefericire doar câteva sunt vizitate în mod constant. De ceva vreme am început să iau la pas muzeele, colecțiile și casele memoriale. Am plecat cu un sentiment trist de la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck pentru că este o casă superbă, dar care este lăsată într-un stadiu de degradare avansată. Mai mult, în muzeu s-a  aprins prima oară lumina în acea zi de sâmbătă la ora 14:00 pentru că eram primul vizitator. La fel s-a întâmplat și la Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”; eram primul vizitator într-o zi de sâmbătă, iar muzeul este superb. Cu toate acestea, de un an de zile funcționează în București o linie STB dedicată muzeelor, dar am descoperit cu tristețe că până și comunicatul de presă dat de primărie are erori – numele de muzee scrise greșit sau omise unele locuri ce pot fi vizitate – comunicat preluat de media cu greșelile aferente…

Dar, dacă este ceva ce mă bucură este faptul că sălile de teatru sunt aproape pline. La fel și la operă, iar acest lucru arată că suntem încă interesați de artă și cultură. Cu siguranță, în timp vom merge mai mult la teatru, muzeu, festivaluri de artă, expoziții, concerte de muzică clasică și nu numai. Astfel, îmi doresc un București care să ofere alternative (culturale) de petrecere a timpului liber.

  1. În ce proiecte ești implicată în prezent?

După o perioadă lungă de timp în care am fost voluntar al unei asociații am decis că este timpul de a mă retrage și de a mă concentra pe lucrurile care mă pasionau cel mai mult – muzeele și pictura. În cei patru ani de voluntariat în care am coordonat o revistă de artă și cultură, perioadă încununată cu nominalizarea mea în decembrie 2017 drept voluntarul anului în domeniul artă și cultură, am descoperit sau mai bine spus re-descoperit necesitatea artei și culturii în viața noastră. Recent am început un proiect personal de promovare a muzeelor, colecțiilor, pictorilor și patrimoniului. Este un proiect la început de drum, dar știu că este necesar un astfel de proiect. Vreau ca acest proiect să devină locul de unde vei afla ce expoziții au loc în orașul tău, ce poți vedea la muzeul din comuna x, comună prin care poate treci în drumul tău spre munte, dar în același timp să afli și despre ce fac muzeele din afara României. Ironic fiind vizităm mai multe muzee când ieșim din țară decât atunci când suntem acasă. În timp poate vom ajunge să apreciem și ce avem prin muzeele noastre.

Am descoperit că nu cunoaștem pictorii români, sau dacă știm, ne limităm la Tonitza, Luchian, Aman sau Baba, tocmai de aceea, prin noul meu proiect vreau ca lumea să afle, spre exemplu, că dacă ar fi avut bani astăzi am fi vorbit despre pictorul sau desenatorul Tudor Arghezi și nu scriitorul, sau că Jean Negulescu (Negulesco), celebrul regizor român, era un pictor desăvârșit.

Ligia Niculae – la bază profesor de istorie, pasionată de artă și cultură. Detalii: https://www.facebook.com/RomanianArtMarket/ 

 

Autor: Filimon Dumitru Alexandru