Un flat white costă deja 24 de lei în unele cafenele din București. La Paris, aceeași băutură apare în meniurile consultate la prețuri cuprinse între 4,50 și 7 euro. Bucureștiul s-a apropiat de nivelul capitalei franceze, dar comparația integrală arată că Parisul rămâne, în general, mai scump.
Cafeaua de specialitate nu mai este de mult o băutură ieftină în București. Pentru un flat white, clientul poate plăti astăzi de la 16 lei până la 24 de lei, în funcție de local, cantitate și poziționarea cafenelei.
Pragul de 20 de lei a devenit obișnuit în multe dintre meniurile consultate. Întrebarea apare firesc: a ajuns Bucureștiul la prețurile Parisului?
Răspunsul corect este: în unele cazuri, da. Dar nu la nivelul întregii piețe.
Cât costă un flat white în București
București City News a consultat meniurile publice ale mai multor cafenele și restaurante din Capitală.
Mediana acestui eșantion este de 21 de lei. Cu alte cuvinte, jumătate dintre prețurile verificate se află sub acest nivel, iar cealaltă jumătate peste el.
Eșantionul nu reprezintă o medie statistică pentru toate cafenelele din București. Arată însă că un preț de 20–24 de lei nu mai este o excepție izolată în zona cafelei de specialitate și a localurilor cu poziționare premium.
Ce arată meniurile din Paris
La cursul de referință de aproximativ 5,24 lei pentru un euro, intervalul parizian înseamnă aproximativ 23,60–36,70 lei.
Mediana eșantionului din Paris este de 5,50 euro, echivalentul a aproximativ 28,80 lei.
Comparația arată două lucruri diferite.
Un flat white de 24 de lei din București a ajuns practic la același nivel cu cele mai accesibile exemple găsite la Paris. Dar prețul median verificat în cafenelele pariziene rămâne cu aproape 8 lei mai mare decât cel din eșantionul bucureștean.
Bucureștiul s-a apropiat de baza intervalului parizian. Nu a ajuns încă, în ansamblu, la nivelul acestuia.
Nu toate ceștile pot fi comparate perfect
Un flat white nu este un produs complet standardizat.
În meniurile consultate, cantitatea poate varia, iar localurile folosesc boabe, rețete și tipuri de lapte diferite. Unele băuturi au două shoturi de espresso, în timp ce alte localuri folosesc porții sau volume proprii.
Nici tipul localului nu este identic. Un restaurant cu vedere panoramică, un hotel, o cafenea de cartier și o prăjitorie specializată au structuri de cost și politici comerciale diferite.
O parte dintre prețurile analizate provin din meniuri de livrare. Acestea nu trebuie considerate automat identice cu prețurile practicate la tejghea.
Prin urmare, comparația indică un ordin de mărime, nu stabilește că două produse cu același nume sunt perfect echivalente.
De ce s-a scumpit cafeaua
Prețul final al unei cești nu este determinat numai de cantitatea de cafea folosită.
În el intră laptele, salariile, chiria, energia, echipamentele, consumabilele, taxele, pierderile operaționale și marja localului. În cazul cafelei de specialitate se adaugă costul boabelor selectate, prăjirea și pregătirea personalului.
Datele publice nu permit stabilirea exactă a ponderii fiecărei componente în prețul de 20 sau 24 de lei. Fără contabilitatea localurilor, afirmația că scumpirea este produsă în principal de chirii, salarii sau materia primă nu poate fi verificată.
Există însă un context economic relevant.
Organizația Internațională a Cafelei a raportat pentru luna mai 2026 un preț compozit de 256,05 cenți americani pe livră. Valoarea era cu 3,8% mai mică decât în aprilie, pe fondul unei perspective mai bune privind oferta mondială.
Scăderea recentă a cotației nu înseamnă că prețurile din cafenele se reduc imediat. Contractele de aprovizionare, stocurile, costurile de procesare și celelalte cheltuieli ale localurilor se transmit diferit și cu întârziere în meniu.
În același timp, România avea în aprilie 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației armonizate din Uniunea Europeană, de 9,5%. Această cifră descrie evoluția generală a prețurilor, nu explică singură costul unei cafele.
Preț de Paris, venit de București?
Comparația dintre două orașe nu ar trebui redusă la transformarea euro în lei.
Pentru consumator contează cât reprezintă cafeaua din venitul disponibil, nu doar suma scrisă în meniu. O băutură de 24 de lei poate fi mai greu de suportat pentru un client din București decât una de 5 sau 6 euro pentru un client din Paris.
Pentru a cuantifica riguros această diferență ar fi necesare date comparabile despre venitul disponibil al consumatorilor din cele două orașe, nu salarii medii naționale amestecate cu prețuri locale.
Este însă clar că simpla apropiere a prețurilor nu demonstrează și apropierea puterii de cumpărare.
Ce plătește, de fapt, clientul
Cafeaua de specialitate nu mai este vândută doar ca produs alimentar. Localul oferă și spațiu, design, muzică, internet, poziționare urbană și posibilitatea de a ocupa o masă.
Clientul nu plătește doar espresso și lapte. Plătește accesul temporar la un anumit tip de loc.
Acest model comercial explică de ce prețul aceleiași băuturi poate varia puternic chiar în interiorul aceluiași oraș. Nu demonstrează însă că orice preț este justificat.
Testul real este comportamentul clientului. Atât timp cât mesele sunt ocupate, un flat white de 24 de lei poate fi susținut de piață. Dacă oamenii încep să reducă frecvența vizitelor, să aleagă produse mai ieftine sau să consume cafeaua acasă, meniurile vor trebui ajustate.
Deocamdată, Bucureștiul nu a ajuns integral la prețurile Parisului. A ajuns însă suficient de aproape încât comparația să nu mai pară absurdă.
În unele cafenele din Capitală, diferența dintre București și Paris încape deja în câțiva lei.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
