Ok, știi Biserica Greacă de la intersecția bulevardelor Ferdinand I (stânga) și Pache Protopopescu (dreapta), arată ca un templu antic teleportat direct de pe dealul Acropole din Atena, dar știi că interiorul lăcașului de cult creștin ortodox e cu totul dintr-un alt film, în stil bizantin? Uite un colaj corect și niște informații:
AMPLASAMENTUL. Biserica Greacă e construită între 1899-1901 în apropierea unui vechi cimitir grecesc dinspre Foișorul de Foc. Grecii din București n-aveau lăcaș de cult propriu, așa că în 1898, terenul triunghiular rezultat prin tăierea bulevardelor Ferdinand și Pache e cumpărat de însărcinatul cu afaceri al Legației Regatului Greciei la București. Lucrările încep în 1899, după planurile arhitectului A. Lardel. Edificiul vecin cu Ambasada Greciei a purtat și denumirile Capela Legației/Legațiunii Elene sau Biserica Grecească.
CLĂDIREA. Exteriorul imită un templu ionic grecesc. Pe cele 12 trepte din față se ajunge la 6 coloane canelate, cu capiteluri ionice, în porticul cu ușa de acces. Pe laterale, se desfasoară câte 10 coloane. Fațadele principală și din spate au frontoane cu cruce în vârf și acrotere în margine.
Interiorul e de-a dreptul surprinzător, deoarece n-are nicio legătură cu ce vezi de afară. Naosul include două seturi de câte 4 coloane în stil corintic, iar o boltă semicilindrică pictată acopera nava. Catapeteasma sculptată integral în marmură albă arată incredibil. Pictura interioară, în stil neobizantin, e realizată în panouri. Geamurile au vitralii în culorile alb-albastru ale Greciei.
PREZENT. Biserica Greacă nu e deschisă tot timpul, dar poate fi vizitată de oricine când se țin slujbe (exclusiv în limba greacă), anunțate dinainte. E folosită preponderent de angajații Ambasadei Greciei și de unii membri ai comunității elene din București. Interiorul are nevoie de restaurare, există crăpături în pereți și deteriorare vizibilă. Rămâne, totuși, o clădire-unicat în capitală.
TRIVIA. Au existat trei clădiri cu aspect de templu grecesc în București, dintre care doar Biserica Greacă se menține. Celelalte două erau Muzeul Simu de pe bulevardul Magheru, demolat în 1963 pentru amenajarea esplanadei blocului Eva și Curtea cu Jurați de pe str. Poiana Narciselor, în spatele Conservatorului, bombardată și distrusă în 1944.
Raiden
foto: instagram.com/raidenbucharest
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
