14.6 C
București
sâmbătă, mai 18, 2024

50 de ani de la inaugurarea stadionului „Steaua”

La 9 aprilie 1974 a fost inaugurat stadionul „Steaua”, cu ocazia meciului amical dintre Steaua Bucureşti şi echipa iugoslavă OFK Belgrad, sfert finalista Cupei UEFA din sezonul anterior, meciul terminându-se la egalitate, 2-2.

La acea vreme, era una dintre cele mai moderne arene de fotbal din România construite vreodată. Stadionul „Steaua” a fost ridicat pe locul unei foste arene sportive din cartierul bucureştean Ghencea. Deşi ar fi existat planuri pentru 55.000 de locuri, capacitatea iniţială a stadionului a fost în cele din urmă de circa 32.000 de locuri.

Lucrările de construcţie ale vechiului Stadion Steaua au început în martie 1973, potrivit site-ului https://stadionulsteaua.ro.

Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul stadion Venus. Inaugurat în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea Venus Bucureşti, un club desfiinţat în 1949. După demolarea arenei Venus din ordinele liderilor regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane din Capitală: „Republicii” (circa 40.000 de locuri – construit în 1926 şi demolat în 1984 pentru a face loc ridicării Casei Poporului) şi „23 August” (circa 70.000 de locuri – construit în 1953, demolat şi el pentru a face loc Arenei Naţionale în 2011). Dintre cele două stadioane, „23 August” a fost folosit de Steaua când două meciuri ale unor cluburi din Bucureşti erau programate în aceiaşi zi sau pentru meciurile importante din competiţiile europene, în timp ce „Republicii” era folosit pentru meciurile din campionat.

Primul meci oficial jucat de Steaua în Ghencea s-a încheiat tot cu un 2-2, într-o zi de duminică, la 28 aprilie 1974, în compania celor de la Steagul Roşu Braşov.

Poziţionat în sud-vestul Capitalei, în cartierul Ghencea, stadionul făcea parte din „Complexul Sportiv Steaua”, fiind o arenă tipică de fotbal (fără pistă de atletism). La începutul deceniului 9 al secolului trecut au început lucrările instalaţiei de nocturnă cu o capacitate de 1.400 lucşi, aceasta fiind inaugurată pe 14 august 1991, la un meci Steaua – FC Bacău (scor 4-1). Mai târziu, în 1996, arena din Ghencea a fost modernizată în totalitate, tribunele fiind dotate cu scaune, cantonamentul jucătorilor de sub tribuna a doua fiind renovat la nivelul unui hotel de patru stele, iar utilităţile fiind aduse la standardele vremii. Stadionul Ghencea avea o capacitate de 27.063 de locuri pe scaune, plus alte 961 de locuri la tribuna oficială (238 locuri la lojă VIP – 17 loje a câte 14 locuri – şi alte 723).

Unic, prin facilităţi, stadionul putea găzdui partide de fotbal la cele mai înalte standarde, atât în ceea ce priveşte confortul spectatorilor, cât şi al securităţii. Tribuna I era acoperită, avea o sală de conferinţe de presă de 100 de locuri, sistem de monitorizare interior şi exterior, sistem de alarmă monitorizată, club de recreere, restaurant şi hotel pentru echipă, cabinet medical, saună, jacuzzi, bazin de recuperare pentru sportivi, salon masaj, cizmărie, spălătorie, bufet şi bar pentru protocol, parcare interioară, garaj. Stadionul era dotat cu un sistem de supraveghere a spectatorilor dotat cu şapte camere fixe şi 9 camere mobile, acestea având posibilitatea de a lua imagini chiar şi de la intrarea spectatorilor în stadion. La tribuna oficială exista o cameră de monitorizare performantă care era folosită, în caz de nevoie, de către forţele de ordine.

Arena din Ghencea a fost stadionul unde au fost obţinute cele mai mari performanţe ale fotbalului românesc, fosta câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni, Steaua Bucureşti, cât şi naţionala României disputându-şi aici majoritatea meciurilor. Primul meci jucat de echipa naţională pe Ghencea a fost pe 23 martie 1977 împotriva Turciei, scor 4-0, în cadrul unui meci contând pentru Cupa Balcanică.

Stadionul echipei Steaua a fost nu doar casa celei mai celebre echipe de fotbal din România – câştigătoare atât a Cupei Campionilor Europeni, cât şi a Super Cupei Europei – ci şi, pentru mulţi ani, casa reprezentativei naţionale a României, notează www.csasteaua.ro. Marele fotbalist Gheorghe Hagi spunea despre această arenă: „Stadionul Steaua te face să te simţi fotbalist, simţi publicul aproape şi începi meciul cu un avantaj de un gol”. Meciurile Stelei cu Anderlecht, Glasgow Rangers, Spartak Moscova, IFK Goteborg, FC Barcelona, Juventus Torino, Borusia Dortmund, Paris Saint-Germain, Atletico Madrid etc., dar şi ale tricolorilor cu Spania, Danemarca, Belgia, Ţara Galilor, Portugalia, Ungaria etc., rămân în memoria iubitorilor sportului cu balonul rotund din România.

Între 2011 şi 2012, stadionul a rămas câteva luni nefolosit din cauza neînţelegerilor cu privire la costurile închirierii bazei sportive dintre finanţatorul echipei Steaua Bucureşti, George Becali şi reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, proprietarul arenei de fotbal. În decembrie 2014, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis acţiunea Clubului Sportiv al Armatei Steaua şi au decis ca brandul „Steaua” să nu mai fie deţinut de echipa de fotbal a lui George Becali, finanţatorul clubului FC Steaua.

Peste circa zece ani, la 7 iulie 2021, apare un nou stadion „Steaua”, construit cu ocazia organizării la Bucureşti a EURO 2020. Acesta a fost inaugurat în cadrul unui eveniment special organizat de Clubul Sportiv al Armatei la care au fost prezenţi câştigătorii Cupei Campionilor Europeni şi la care au asistat aproximativ 15.000 de spectatori.

Numărul fanilor prezenţi la evenimentul în care clubului roş-albastru a sărbătorit 74 de ani de istorie, dar şi 35 de ani de la câştigarea Cupei Campionilor Europeni, a fost limitat la jumătate din capacitatea arenei din cauza restricţiilor impuse de autorităţi în contextul pandemiei de coronavirus.

În cadrul evenimentului, echipa CSA Steaua, promovată în acel an în Liga a II-a, a învins fără drept de apel formaţia sârbă OFK Belgrad (6-0), aceeaşi pe care o întâlnise şi în 1974, la prima inaugurare a stadionului.

Construcţia noii arene din Bulevardul Ghencea a demarat în februarie 2018 şi s-a încheiat în noiembrie 2020. Costurile lucrărilor s-au ridicat la aproximativ 81 de milioane de euro.

Stadionul „Steaua” din prezent are o capacitate de 31.254 locuri şi îndeplineşte criteriile impuse de UEFA pentru derularea de competiţii sportive pentru nivelul de clasificare UEFA 4.

Construcţia cuprinde: 9 săli de antrenament pentru alte discipline sportive ale Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti; 24 de camere de cazare pentru sportivi; spaţii pentru Muzeul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti; zonă de presă şi sky-box-ul în partea superioară a Tribunei I, pentru a spori vizibilitatea şi care respectă standardele UEFA şi FIFA; zonă de promenadă destinată publicului.

Suprafaţa de teren are dimensiunile standard (lungime de 105 m şi o lăţime de 68 m) şi este prevăzută cu gazon natural ranforsat sintetic, dotat cu degivrare, drenaj, sistem de irigaţie şi încălzire pentru sezonul de iarnă.

Lucrările au fost finanţate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii, beneficiarul noului stadion fiind Ministerul Apărării Naţionale, potrivit site-ului Companiei Naţionale de Investiţii, www.cni.ro. AGERPRES

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie