Ziua scade, tot scade, încă mai scade: de-abia din colo, din Ianuarie, o să-ncepem să simțim, prea încet, cum crește la loc.

Nu găsesc o bucată de zi mai tristă, mai nefolositoare parcă, decît dup-amiaza de iarnă de-acum, din Decembrie.

Așa de scurtă, așa de mică – cu momentul ăla îngrozitor în care simți cum crește frigul, cum se lasă negura, cum tot orașul se-ascunde-n pîclă.

Nici în rarele momente-n care Soarele mai aruncă o privire-nspre noi, amăgindu-ne c-o ultimă rază veselă, dup-amiaza de decembrie nu-i mai veselă și mai prietenoasă.

de The Hungry Mole

foto-Andrei Birsan