Pentru majoritatea românilor, mijlocul lunii februarie nu arată ca o perioadă de consum intens, ci ca un moment de semnificație – un pretext de atenție, nu o „obligație” de cheltuială. Un sondaj realizat în mediul urban indică faptul că doar 7% dintre respondenți spun că alocă un buget semnificativ mai mare cu ocazia Valentine’s Day și a Dragobetelui.
Imaginea de ansamblu contrastează puternic cu alte vârfuri de shopping din calendar. În timp ce luna februarie rămâne, pentru cei mai mulți, o zonă „calmă” în buget, perioade precum sărbătorile de iarnă și Black Friday sunt asociate mult mai frecvent cu cheltuieli suplimentare. În același set de date, 63% declară că își cresc cheltuielile de sărbătorile de iarnă, iar 39% spun același lucru despre Black Friday. Pentru Valentine’s Day și Dragobete, ponderea celor care cheltuiesc mai mult rămâne sub 10%.
Diferențe între femei și bărbați: cine e mai predispus să cheltuiască suplimentar
Interesant este că există un ecart vizibil între sexe. Conform rezultatelor, bărbații sunt aproape de două ori mai predispuși să aloce bani în plus față de femei: 8,1% dintre bărbați spun că își cresc cheltuielile, comparativ cu 4,3% dintre femei.
Citite pragmatic, aceste procente sugerează că presiunea socială a „cadoului obligatoriu” există, dar nu se traduce într-un comportament masiv de consum. Mai degrabă, pare să funcționeze ca un impuls punctual pentru o minoritate, nu ca un val generalizat.
Venitul contează: bugetele cresc odată cu spațiul de manevră
Un alt element care separă comportamentele este nivelul de venit. În eșantionul menționat, 4,1% dintre persoanele cu venituri sub 3.000 lei spun că cheltuie mai mult în această perioadă, în timp ce procentul urcă la 8% în rândul celor cu venituri între 5.000 și 7.000 lei.
Interpretarea e simplă: cu cât există mai multă marjă financiară, cu atât crește probabilitatea ca „gestul” să fie convertit în cheltuială. Când bugetul este deja tensionat, romantismul rămâne, dar se exprimă prin forme mai ieftine: un gest mic, o ieșire modestă, o atenție simbolică.
Diferențe între generații: prudență la tineri, relaxare la vârsta stabilității
Datele mai arată și o diferență între generații, mai ales în modul în care oamenii se raportează la nivelul cheltuielilor.
- Generația Z apare ca fiind cea mai prudentă: 63% declară cheltuieli sub 1.000 lei.
- Millennials sunt descriși ca „echilibrați”: aproximativ jumătate rămân sub 1.000 lei, iar circa un sfert se poziționează între 1.000 și 1.999 lei.
- Generația X este cea mai dispusă să treacă peste prag: 65% depășesc 1.000 lei.
Aici explicațiile posibile țin mai mult de contextul de viață decât de romantism: stabilitatea veniturilor, obiceiurile de consum, responsabilitățile de familie și felul în care fiecare generație definește „cadoul potrivit”.
Ce arată, de fapt, aceste cifre
Concluzia de fond e că Valentine’s Day și Dragobetele nu au devenit – cel puțin deocamdată – un sezon comparabil cu marile momente de shopping. În România, pentru cei mai mulți, februarie rămâne o lună în care emoția se exprimă mai degrabă prin gesturi controlate financiar decât prin cheltuieli mari.
În aceeași logică, recomandarea specialiștilor (în forma ei cea mai practică) este predictibilă: un buget clar, evitarea cumpărăturilor impulsive și, acolo unde contează, o discuție directă în cuplu despre bani. Nu ca să „strici” momentul, ci ca să-l păstrezi în zona lui corectă: simbolică, personală, fără presiune inutilă asupra portofelului.
Sondajul menționat a fost realizat în noiembrie 2025, pe un eșantion de 1.130 de respondenți din mediul urban.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
