scris de Ando
Din când în când, ne-am mai legat şi noi de subiectul fostelor cinematografe din Bucureşti. Poate vă mai aduceti aminte, de exemplu, ce forfoteală a fost până ne-am lămurit ce şi cum era cu grădina fostului cinema LIRA.
De data asta, surpriza a venit de la doi paşi de mine, adică de la fostul cinema Ileana, ori Avrig, ori Donca Simo. A funcţionat (iniţial ca sală de dans, apoi şi ca cinematograf) până prin anii ’64, în această clădire aflată pe strada Avrig nr. 1, chiar pe colţul cu strada Chiristigii.
Până aici, nimic neobişnuit. O grămadă de asemenea săli mai vechi au fost închise şi în perioada de dinainte de decembrie 1989. Când am venit în cartier, aici era un atelier pentru decoruri şi tâmplărie al teatrului Nottara. Aflasem asta, în treacăt, de la o rudă mai îndepărtată care, lucrând la administraţia acelui teatru, venea uneori cu treburi de serviciu la atelier şi se mai oprea pe la noi la o şuetă. Cred că am trecut de mii de ori pe lângă acea clădire, fără să-i acord o importanţă aparte. De aia, nici nu mai ştiu când cei de la Nottara şi-au ridicat calabalâcul şi au plecat (ei fiind, de fapt, chiriaşi acolo). După revoluţie, s-au mai perindat pe aici şi cei de la Media PRO cu emisiunea „Chestiunea zilei”, parcă şi ceva cu preselecţia de copii pentru „Magicianul”, emisiunea cu Marian Râlea, apoi… nimic.
Orfeu, Aida, Luxor, Nora, Select, Alcazar… şi multe alte nume pierdute în negura timpurilor, dânsul le reînvie şi ni le oferă cu pasiune şi răbdare. Deci era firesc ca „săpăturile” lui să aducă pe tapet şi evoluţia acestui fost cinematograf.
Cred că s-au făcut 15 ani, dacă nu mai mult, de când clădirea este sub lacăt şi scoasă la vânzare.
Cum ziceam, treceam în continuare, zilnic, pe lângă ea, fără nicio străbatere. Dar iată că internetul mi-a adus în cale un veritabil cunoscător (îndrăznesc să-l numesc: expert) al mult prea încâlcitului istoric al cinematografelor bucureştene. Este vorba de domnul Belkine Gabriel.
Ei bine, la această postare, mi-au atras atenţia cele câteva comentarii care pomeneau, fără echivoc, despre filmele văzute aici „la grădină”, lucru care m-a pus pe gânduri pentru că nu reuşeam să localizez, pe teren, unde ar fi fost acel spaţiu destinat grădinii. Dar tot comentariile m-au scos din încurcătură: grădina se afla pe o terasă din lateralul clădirii! Imediat, am pus „la lucru” satelitul google maps şi, privită de sus, situaţia s-a clarificat:
Avizat fiind, am mai dat câteva târcoale clădirii şi am pozat alte detalii ale fostei terase-grădină: parapetul lateral sau fosta cabină de proiecţie.
O soluţie eficientă de folosire a terenului şi nu ştiu de ce mi-a picat fisa aşa de greu pentru că, în copilărie am frecventat fostul cinema Bălcescu (Aida), de sus de pe Calea Rahovei (actual Palatul Bragadiru) care, la fel, avea grădina la etaj!
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
