Bucuresti scurt istoric – de la asezare medievala, capitala Tarii Romanesti la Bucrestiul modern

 

Daca este sa urmarim cu atentie parcursul pe care l-a avut in istorie evolutia capitalei de astazi inca din perioada medievala am constata ca drumul a fost unul lung. Factorii si etapele care au dus la evolutia orasului pe toate planurile nu au fost putine. Orasele formate in Tara Romaneasca erau adevarate centre economice si locuiau in acestea oameni de toate categoriile sociale. Desi toate aveau un potential ridicat, numai Bucuresti si-a capatat numele de capitala a tarii.

 

Dezvoltarea orasului din epoca medievala pana aproape de zilele noastre

 

Ca multe asezari urbane din Tara Romaneasca, Bucuresti isi datoreaza inceputurile unei curti locale fortificate, dar si a asezarii dezvoltate in apropiere. Prima data, aceasta curte aflata pe malul Dambovitei apare in izvoarele istorice sub numele de ,,cetatea Dambovitei”. Desi legenda ciobanului Bucur este foarte cunoscuta si este privita (inca) ca avand un dram de adevar este corect sa privim istoria nasterii capitalei din perspectiva cercetarilor arheologice si a izvoarelor scrise.

Numele capitalei a fost dat dupa un sat din vecinatatea cetatii Dambovita. La dezvoltarea capitalei a contribuit foarte mult si pozitionarea acestuia la intersectia unor drumuri comerciale importante. Din Bucuresti plecau drumuri catre Giurgiu, Cornatel, Targoviste si Slatina.

Un moment cheie in istoria capitalei a fost construirea noii curti domnesti fortificate de catre domnitorul Tarii Romanesti, Vlad Tepes (1448 – 1476) precum si stabilirea temporara aici a resedintei domnesti, incepand cu Radu cel Frumos.

Cum lucrarile se apropiau de final un document intern a fost emis la data de 20 septembrie 1459 pentru a anunta acest fapt. In document se mentioneaza clar ca este vorba despre un act scris in cetatea Bucuresti. Desi se lucra cu spor si suprafata curtii domnesti s-a triplat nu se poate vorbi despre mutarea principalei resedinti domnesti la Bucuresti. Domnitorul Vlad Tepes urmarea scopurile militare si strategice iar in afara situatiilor in care supraveghea lucrarile statea mai mult la Targoviste.

 

Constituirea actualei capitale a Romaniei

 

Desi in secolul XV exista o alternanta intre Targoviste si Bucuresti, in ceea ce priveste stabilirea capitalei, balanta a inclinat mai mult catre Bucuresti. Aceasta din urma devine capitala tarii noastre in timpul domniei lui Gheorghe Ghica (1659 – 1660). La baza acestei actiuni au stat factori politici si militari, resedinta din orasul de pe Dambovita era supravegheata de catre garnizoana otomana aflata la Giurgiu.

Cu toate acestea, orasul din centrul judetului Ilfov nu a constituit capitala pentru anumiti domnitori care i-au succedat lui Gherorghe Ghica. Astfel, curtea de la Targoviste era preferata de catre domnii care s-au indepartat de colaborarea cu Poarta in timp ce in Bucuresti stateau domni favorabili politicii otomane.

Comertul a reprezentat motorul acestei asezari si nu in mod intamplator este considerata si astazi Ulita Mare, strada Lipscanilor. In apropierea acestei strazi erau concentrate casele boieresti, bisericile, pravaliile si atelierele mestesugarilor. In perioada 1558 – 1559 a fost construita Curtea Veche, Biserica Domneasca, ctitorita de domnitorul Mihai Ciobanul si reprezinta cea mai veche cladire de cult care s-a pastrat in Bucuresti. In anul 1694 se infiinteaza Academia Domneasca de la Bucuresti, prima scoala superioara din Tara Romaneasca in timpul lui Constantin Brancoveanu.

In anul 1704 spatarul Mihai Cantacuzino construieste spitalul Coltea, prima institutie medicala din capitala.

Capitala devenise un oras al hanurilor, mestesugurilor, al comerciantilor, al mahalalelor si al centrului sclipitor care nu de putine ori a dovedit ca poate contrasta puternic cu alte orase. Denumirea de Micul Paris in anii regelui Carol I se restrangea numai la centrul Bucurestiului. Luxul contrastant de pe Podul Mogosoaiei rivaliza cu cel de la Istanbul in timpul stapanirii otomane, fie cu cel din Viena sau Paris.

Scris de iXpr