Piața Romană, în anii ’70. În imagine, Bucureștiul pare surprinzător de ordonat și aerisit. Automobilele sunt puține după standardele de astăzi, transportul public domină intersecția, iar reclamele uriașe de pe clădiri dau locului un aer pe care Capitala avea să-l piardă și să-l recâștige în forme diferite de-a lungul următoarelor decenii.
Privirea este atrasă imediat de firma „Romarta”, amplasată pe una dintre clădirile care închid piața. Romarta era unul dintre numele importante ale comerțului bucureștean din perioada socialistă, asociat cu magazine care vindeau îmbrăcăminte, produse considerate de calitate și mărfuri destinate unui consum urban mai sofisticat decât cel oferit de comerțul obișnuit.
Clădirea de la Piața Romană nr. 9 făcea parte din transformările arhitecturale ale zonei de la sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60. În fotografia din anii ’70, ea devenise deja parte din imaginea familiară a pieței, dominată de volume moderne, vitrine comerciale și reclame de mari dimensiuni.
În fundal apare și silueta Hotelului Dorobanți, ridicat la mijlocul anilor ’70. Era unul dintre hotelurile importante ale Bucureștiului perioadei, destinat inclusiv turiștilor străini și delegațiilor oficiale. Clădirea există și astăzi, dar sub o identitate complet diferită, iar imaginea ei de atunci aparține unui București care încerca să se prezinte drept o capitală modernă.
Ceea ce surprinde cel mai mult, privind fotografia după aproape jumătate de secol, este însă strada. Piața Romană era deja una dintre marile intersecții ale Bucureștiului. Aici se întâlneau Magheru, Dacia, Lascăr Catargiu, Dorobanți și străzile din jur. Circulația era importantă, dar raportul dintre automobile și transportul public era foarte diferit de cel actual.
Autobuzele și troleibuzele erau o prezență firească a peisajului. În anii ’70, rețeaua de transport public a Bucureștiului era una dintre cele mai mari din Europa de Est, iar pentru majoritatea locuitorilor acesta era principalul mod de deplasare prin oraș.
Mașina personală exista, dar nu domina încă spațiul urban. În fotografie apar Dacii și alte automobile specifice epocii, însă între ele există încă spațiu. Intersecția poate fi citită vizual, iar trotuarele nu sunt ascunse în spatele unor șiruri continue de mașini.
Nici metroul nu ajunsese încă aici. Stația Piața Romană avea să fie deschisă abia în 1988. În anii surprinși de fotografie, deplasarea prin această parte a orașului depindea aproape complet de transportul de suprafață.
Imaginea este interesantă și pentru ceea ce spune despre comerț. Reclama „Romarta” ocupă acoperișul aproape ca o emblemă a locului. Într-o economie în care publicitatea funcționa după alte reguli decât astăzi, asemenea firme luminoase aveau și rolul de a marca vizual orașul. Bucureștenii nu recunoșteau locurile doar după adrese, ci și după magazine, cinematografe, hoteluri și firmele lor.
Piața Romană era deja ceea ce este și astăzi: un nod important al orașului. Doar că Bucureștiul din jurul ei funcționa altfel.
Astăzi, aceeași piață este traversată de un trafic incomparabil mai mare, metroul transportă zilnic mii de oameni prin subteran, iar parterele clădirilor și-au schimbat de nenumărate ori firmele și funcțiunile. Unele repere au dispărut complet, altele au rămas, dar sub alte nume.
Fotografia din anii ’70 nu arată neapărat un București mai bun. Arată însă foarte clar un București cu o altă scară a mobilității și cu un alt raport între stradă, transport public și automobil.
Clădirile Pieței Romane nu s-au mutat. Bulevardele nu s-au lărgit spectaculos. Spațiul fizic este, în mare, același. Ceea ce s-a schimbat radical este numărul celor care încearcă să îl folosească în același timp.
Piața Romană din anii ’70 pare astăzi aproape liniștită. Nu pentru că Bucureștiul nu era un oraș aglomerat, ci pentru că automobilul încă nu cucerise fiecare metru disponibil.
Foto: Piața Romană, București, anii ’70.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
