Ne ocupăm mult de felu-n care arată orașul nostru. Știți: e bine că vedem nenumărate clădiri renovîndu-se, revenind la viață, trăgînd în sus vecinătăți.
Sigur, fiind vorba de putința și știința fiecărui proprietar, se poate să iasă ori mai bine, ori mari rău.
Uneori nu ajung banii… uneori intervine lăcomia… uneori nevoia de intimitate: cîte motive-s în joc!
Să vedem cîteva exemple care ne-au sîcîit de ceva ani încoace.
Excesul de cărămidă aparentă. Nu-i un castel și nici nu iese ceva premium: e doar încărcat, e doar obositor.
Casa-zid. Nu-i o plăcere să ți se uite trecătorii-năuntru și nici să ai mereu larma străzii pe cap. Dar iese urît, chiar prea urît uneori.
Materialele greu de întreținut. Clădirea asta e grăitoare, așa cum e-nvelită în șipcile care „lucrează” nefericit expuse fiind la intemperii.
Înălțările… e o mare șmecherie să-ți bricolezi o mansardă, să te urci cu un etaj, să-ți faci o terasă și să-ți iasă elegant.
Mai dai și peste exemple chinuitoare, unde zici că s-a mai construit… înc-o casă deasupra. Brrr, ce mai ciupercă obositoare!
Și să nu uităm de momentu-n care… pur și simplu, nu se leagă nimic estetic.
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
