Scumpirea biletului de metrou în București nu va mai intra în vigoare de la 1 mai, așa cum fusese anunțat inițial. Majorarea tarifului de la 5 lei la 7 lei a fost amânată cu două luni, după semnarea ordinului de ministru care suspendă aplicarea noii grile tarifare.
Decizia schimbă imediat situația pentru sute de mii de călători care folosesc metroul în Capitală. În varianta anunțată inițial, călătoria simplă urma să coste 7 lei, abonamentul lunar urma să urce la 140 de lei, de la 100 de lei, iar titlul de călătorie valabil 24 de ore urma să ajungă la 18 lei, față de 9 lei anterior.
În ansamblu, noua grilă ar fi marcat una dintre cele mai vizibile creșteri de preț din transportul public bucureștean din ultimii ani. Pentru moment, însă, majorarea este blocată, iar autoritățile susțin că scumpirea ar putea fi chiar anulată dacă vor fi identificate soluții financiare în interiorul companiei care administrează rețeaua.
La tariful de 7 lei, o călătorie cu metroul în București ar fi depășit nivelul practicat în unele orașe europene din regiune, inclusiv în capitale unde transportul subteran rămâne mai ieftin. Comparația trebuie privită în contextul diferențelor de sistem, de subvenție și de valabilitate a biletelor, dar concluzia rămâne importantă: metroul din Capitală s-ar fi apropiat de o zonă de tarifare mai apăsătoare pentru publicul larg.
Majorarea fusese justificată prin creșterea costurilor de operare și prin presiunea tot mai mare asupra bugetului companiei. Cheltuielile cu energia, utilitățile și serviciile de întreținere au fost invocate ca argumente pentru actualizarea tarifelor, în condițiile în care echilibrul financiar al sistemului depinde în continuare de subvenții și de veniturile proprii.
Noile informații mută însă discuția din zona unei simple ajustări tehnice în zona administrării banului public. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Transporturilor, creșterea biletului de la 5 la 7 lei ar fi adus aproximativ 59 de milioane de lei pe an, sumă estimată la aproape 2,5% din bugetul companiei. În paralel, au fost indicate penalități neîncasate de aproximativ 60 de milioane de euro, provenite din întârzierea unui contract.
Au fost semnalate și alte probleme în administrarea rețelei: spații comerciale neînchiriate, contracte de publicitate atribuite fără proceduri competitive, folosirea gratuită a unor depouri și clădiri, pierderi anuale la parcarea de la Străulești și utilizarea unor active ale companiei fără o bază contractuală clară.
În discuție au intrat și creșterile salariale din ultimul deceniu, precum și îndeplinirea indicatorilor de performanță de către conducerea executivă. Autoritățile susțin că aceste zone trebuie verificate înainte ca presiunea financiară să fie transferată direct asupra călătorilor.
Pentru public, efectul imediat este clar: călătoria cu metroul nu se scumpește de la 1 mai. Naveta zilnică și deplasările ocazionale rămân, cel puțin pentru următoarele două luni, la tarifele actuale.
Metroul rămâne coloana vertebrală a transportului din București. Dar cazul arată că prețul plătit de călător nu depinde doar de costurile de operare, ci și de felul în care este administrată una dintre cele mai importante infrastructuri publice ale Capitalei.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
