Peste aproape o lună sunt alegeri; situația – acum, la-nceput de proces electoral local – e dezagreabilă.
Ha! Cît s-a mai speriat Capitala c-o să se-ntoarcă Firea… și cînd colo, cel mai mare pericol e Piedone!
Acuma, nici noi nu trebuie neapărat să credem tot ce auzim, vedem și citim: șansele acestui personaj nu-s chiar așa de mari. Aș zice să fim destul de-ncrezători în bucureștean și-n bunul lui simț.
Dar faptul în sine că Piedone chiar e în cărți pentru Primăria Generală și că pregătește să lase „moștenire” Primăria Sectorului 5 către fiul lui pune pe oricine pe gînduri.
Atît de jos am ajuns?
Uite că da. Și, pentru toate astea, putem da vina – laolaltă – și pe lichelismul și josnicia liberală, pe dezastrul dovedit în administrarea sectorului 1 de către Clotilde Armand, pe avîntul extremist…
… și, desigur, pe activitatea Primarului Nicușor Dan!
Însă noi – cei care avem doar datoria și interesul să căutăm adevărul – înțelegem că nu toată activitatea Primarului a fost proastă. Și înțelegem că au fost lucruri pe care chiar nu le așteptam de la el: să se priceapă, să fie gospodar, să aibă echipă și viziune. Ne gîndeam c-o să fie căpos și mefient. Știam c-o să fie cinstit; speram doar c-o să mai aibă și încă ceva în plus.
Mocirla asta în care se vor desfășura alegerile, deci, nu-i într-atît de mult cauzată de Nicușor Dan. Dar el are, totuși, o vină substanțială pe care am ocolit-o cu toții.
Nu simțim că acest avînt grețos al personajelor precum Negoiță, Băluță, Piedone ocupă golul lăsat de deznădejdea civică a cetățeanului obișnuit? Cel care nu se simte în „target”, cel care nu se vede reprezentat, cel căruia nu i s-a vorbit și răspuns, cel căruia nu i s-a deschis administrația centrală?
Bătăliile civice ale Primarului Nicușor Dan – nici una, în sine, neîndreptățită! – n-au atins cu nimic agenda cetățenească. „Tracțiunea” inițiativelor civice cunoscute a fost dată de activitatea paralelă din familia Primarului: soția continuă să fie implicată în procesele cu mize imobiliare împotriva marilor dezvoltatori, timp în care – vedeți și voi! – administrațiile de sector au fost încurajate să facă tot ce le dă prin cap, brutalizînd locuirea în jumătate de oraș.
Să nu dăm vina pe oameni cînd auzim că „l-ar vota pe Piedone”.
Aceeași greșeală.
Ne-am obișnuit să-i privim pe oameni ca proști. Poate sînt – adică, poate sîntem – dar oamenii s-au săturat să credem că pentru ei contează doar „să li se dea”… „să li se facă”… și cumplita placă „a furat, dar a și făcut”.
Știți, oamenii nu-s chiar așa; nu-și vînd recunoștința c-au primit un loc de parcare, că li s-a asfaltat strada, că li s-a dat vreo aprobare: ei văd toate astea ca simple reparații, ca despăgubiri pentru locuirea proastă, pentru administrația discreționară. Le primesc, da: dar îl detestă pe primarul care-i cumpără; de aceea istoria alegerilor e plină de învinși care-au crezut că rețeta asta merge la nesfîrșit.
Cetățenii au așteptări, chiar dacă nu reușesc mereu să le exprime, să le canalizeze; și cea mai mare așteptare e ca administrația să se apropie de ei sincer, continuu, respectuos.
Ca de fiecare dată, dacă aveți întrebări despre decizii, motive, declarații și conduite pe care nu le înțelegeți ale participanților la procesul electoral, nu ezitați: dacă sîntem în măsură, vă ajutăm cu răspunsurile.
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
