Mulți șoferi urmăresc prețul carburantului, dar acordă mai puțină atenție felului în care conduc. Diferența dintre o deplasare economică și una costisitoare poate apărea chiar și pe același traseu, cu aceeași mașină.
Cât de repede ar trebui să circulăm pentru a consuma cât mai puțin combustibil? Răspunsul pare simplu, dar nu există o viteză ideală valabilă pentru toate automobilele.
Contrar unei convingeri destul de răspândite, mersul foarte încet nu garantează un consum redus. Nici deplasarea constantă cu 90 km/h nu reprezintă automat cea mai economică alegere.
Cercetările privind eficiența automobilelor arată că, pentru numeroase modele cu motoare termice, consumul cel mai avantajos se obține la viteze moderate, frecvent în intervalul 60–80 km/h. Valoarea exactă depinde însă de motorizare, transmisie, greutatea vehiculului și condițiile de drum.
Explicația ține de modul în care funcționează automobilul. La viteze foarte mici, mai ales în traficul urban, opririle și pornirile repetate cresc consumul. În schimb, pe un drum liber, unde mașina poate circula constant, motorul poate funcționa mai eficient.
Situația se schimbă odată cu creșterea vitezei. La 110–130 km/h, rezistența aerului devine tot mai importantă, iar motorul are nevoie de mai multă energie pentru a menține deplasarea. Tocmai de aceea, o călătorie pe autostradă nu este neapărat mai economică decât una pe un drum național, chiar dacă presupune mai puține opriri.
Analizele tehnice arată că diferențele pot fi considerabile. Într-un studiu asupra mai multor categorii de automobile, eficiența medie a consumului era cu aproximativ 27% mai redusă la 129 km/h decât la 97 km/h. Este o diferență care poate deveni importantă pentru cei care parcurg frecvent distanțe lungi.
Nu înseamnă că șoferii trebuie să circule peste tot cu 70 km/h. O astfel de recomandare ar ignora limitele legale de viteză, siguranța rutieră și particularitățile fiecărei mașini. Economia de combustibil nu trebuie urmărită prin deplasarea nejustificat de lentă sau prin manevre care îi încurcă ori îi pun în pericol pe ceilalți participanți la trafic.
Mai important decât atingerea unei anumite viteze este felul în care aceasta este menținută. Accelerările puternice, frânările repetate și schimbările inutile de ritm pot anula avantajul unui motor economic.
Contează și lucruri mai puțin spectaculoase: presiunea corectă în anvelope, încărcătura transportată, întreținerea automobilului și folosirea rațională a climatizării. Consumul afișat de computerul de bord poate oferi o imagine utilă, mai ales dacă sunt comparate deplasări similare, efectuate în condiții apropiate.
Pentru șoferii care circulă zilnic în București, problema este însă alta. Într-un oraș în care deplasările presupun frecvent opriri la semafoare și perioade de staționare în coloane, posibilitatea de a menține o viteză constantă rămâne limitată. Consumul urban poate fi ridicat chiar și atunci când viteza medie este foarte mică.
De aici și una dintre concluziile mai puțin discutate: economia de carburant nu depinde exclusiv de tehnologia automobilului sau de disciplina celui aflat la volan. Depinde și de condițiile de circulație.
În cele din urmă, șoferii care vor să cheltuiască mai puțin nu au nevoie să urmărească obsesiv o anumită cifră pe vitezometru. Au mai mult de câștigat dintr-un stil de conducere anticipativ, o viteză adaptată drumului și evitarea accelerațiilor inutile.
Uneori, câteva minute câștigate printr-o viteză mai mare se regăsesc, cu dobândă, în costul următoarei alimentări.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
