Primăria Capitalei lucrează la un pachet de proiecte de regenerare urbană pentru Centrul Bucureștiului, discutat recent într-un format mixt: echipe interne (arhitecți și urbaniști) și profesioniști independenți. În total, sunt vizate aproximativ 40 de zone, din care 10 urmează să fie prioritizate pentru intervenții în următoarea etapă.
Pe lista de interes pentru zona centrală apar artere și noduri urbane cu trafic intens și presiune mare de utilizare: bulevardul Magheru, Calea Victoriei (inclusiv zona extinsă din jurul Palatului Regal), Piața Amzei, Piața Lahovari, zona Brezoianu și culoarul Dâmboviței, împărțit în patru tronsoane.
Două viteze: ce se poate face repede și ce cere urbanism nou
Abordarea anunțată împarte intervențiile în două categorii:
- lucrări care pot începe mai repede, în zona de reparații și ajustări punctuale;
- proiecte care implică reconfigurări, adică pași tehnici și birocratici suplimentari (documentații de urbanism, achiziții pentru proiectare și execuție), unde termenele se prelungesc inevitabil.
Pentru unele zone, direcția luată în calcul include PUZ-uri de regenerare urbană (un exemplu menționat în discuțiile de lucru: zona Calea Victoriei / Palatul Regal). Primele proiecte din pachet ar urma să intre în implementare începând din acest an, în timp ce celelalte rămân dependente de etapele de pregătire.
Principiile: pietonal, verde, aer mai curat
Viziunea de lucru se sprijină pe câteva idei-cheie: pietonalizare, mai mult spațiu verde de calitate, aer mai curat și reducerea traficului poluant în zonele centrale. Fiecare proiect ar urma să treacă prin dezbatere publică.
Regenerare + consolidare: miza de fond a centrului
Discuția despre revitalizarea centrului a fost legată și de tema riscului seismic, în contextul împlinirii a 49 de ani de la cutremurul din 1977. Mesajul administrației: regenerarea urbană ar trebui să meargă în paralel cu accelerarea consolidărilor, iar creșterea calității spațiului public ar putea ridica atractivitatea zonei centrale și, ulterior, interesul investițiilor private.
Datele invocate în comunicarea publică sunt dure:
- în București există 411 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (dintr-un total de 2.500 pentru care există date);
- în ultimii 30 de ani au fost consolidate doar 37 de imobile;
- din 2016 funcționează o instituție dedicată consolidărilor la nivel municipal, care are 14 clădiri în lucru, iar în acest an ar putea deschide încă 7–10 șantiere.
Într-o singură frază: centrul e tratat simultan ca spațiu urban de reconfigurat și ca zonă de risc care nu mai poate fi amânată.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
