[BOBOTEAZA] Celebrarea Bobotezei din anul 1949 e prima documentată foto în București de către agenția națională de presă, în perioada comunistă. Slujba cu public numeros a fost oficiată de patriarhul Justinian Marina în dealul Marii Adunări Naționale (actual deal al Patriarhiei). Hai să comentăm puțin:

► CONTEXT. În 1949, Bucureștiul era capitala Republicii Populare Române (RPR), „stat al oamenilor muncii de la orașe și sate”, stat-satelit al Uniunii Sovietice (URSS). Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu mai juca oficial un rol, cum se întâmplase în timpul monarhiei. Cu toate astea, manifestările religioase erau încă permise, dar nu cu fastul de altădată. Constituția RPR spunea: „Cultele religioase sunt libere să se organizeze și pot functțona liber dacă ritualul și practica lor nu sunt contrarii Constituției, securității publice sau bunelor moravuri. Nicio confesiune, congregație sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține instituții de învățământ general, ci numai țcoli speciale pentru pregătirea personalului cultului sub controlul Statului. Biserica Ortodoxă Română este autocefală și unitară în organizarea sa.”

► CADRELE. Cele două clișee sunt realizate în timpul slujbei de Bobotează și ilustrează prevederile constituționale de atunci:

• sus: credincioșii sunt ținuți la distanță de soborul de preoți, condus de patriarh. Icoanele tradiționale se amestecă cu icoanele noi, portretele tovarășilor din conducerea Partidului Muncitoresc Român (PMR) și a statului, amplasate pe fațada Palatului Marii Adunări Naționale (fost Palat al Adunării Deputaților, actual Palat al Patriarhiei), sediul parlamentului comunist unicameral. Edificiul monumental, construit în 1907-1908, proiect al arhitectului Dimitrie Maimarolu, a fost, până în 1948, sediul camerei inferioare a Parlamentului Regatului României.

Deasupra portretelor e sloganul „Trăiască prima aniversare a Republicei Populare Române!”, amplasat la final de decembrie 1948, pentru a celebra un an de la abdicarea regelui Mihai pe 30 decembrie 1947 și proclamarea RPR.

• jos: soborul de preoți, condus de patriarhul Justinian Marina (centru) aflat în primul său an de patriarhat, cu reședința patriarhală pe fundal. Pe treptele și în pridvorul clădirii stau deloc pios ceea ce par a fi securiști, care supraveghează atent întregul eveniment.

Justinian Marina fusese învestit în în funcția de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei la final de 1947. A devenit al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române peste doar câteva luni, pe 24 mai 1948, după moartea predecesorului său, Nicodim, în plină etapă incipientă a Republicii Populare Române. Justinian a colaborat exemplar cu autoritățile comuniste atee, câștigându-și porecla „Patriarhul Roșu”.

Securitatea a fost înființată prin decretul nr. 221 din 28 august 1948 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR. Inițial a purtat numele de Direcția Generală a Securității Poporului (DGSP), care a înlocuit Direcția Generală a Poliției de Siguranță (informal Siguranța, serviciul secret din timpul monarhiei). Securitatea avea rolul de „a apăra cuceririle democratice și de a asigura securitatea Republicii Populare Române împotriva uneltirilor dușmanilor interni și externi”. Organele de Securitate erau „singurele abilitate a instrumenta infracțiunile ce primejduiesc regimul democratic și securitatea poporului”. Prin decretul nr. 50 din 30 martie 1951, DGSP și-a schimbat numele în Direcția Generală a Securității Statului, cunoscută informal ca Securitatea.

IMPORTANT: niciun lider al PMR/RPR nu a fost prezent la slujba de Bobotează în 1949. În mod oficial, statul nu suținea religia, dar, spre deosebire de alte culte, BOR a fost tolerată și chiar a coexistat/colaborat pe anumite paliere cu regimul comunist, până în decembrie 1989.

foto: Agerpres

de Raiden

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.