Colegiile în care intră elevii cu cele mai mari medii rămân, în general, în frunte și după patru ani. Dar comparația dintre ultima medie de admitere și media obținută la Bacalaureat nu măsoară, singură, cât de bun este un liceu. Datele din 2026 confirmă ierarhii vechi, dar arată și cât de ușor poate fi transformat un clasament într-o concluzie greșită.
În fiecare vară, Bucureștiul își reconstruiește harta prestigiului școlar.
Câteva sutimi pot despărți un elev admis de unul respins, iar numele acelorași colegii apar în fruntea clasamentelor: „Gheorghe Lazăr”, „Sfântul Sava”, „Tudor Vianu”, „Spiru Haret”. Pentru multe familii, ultima medie de admitere devine echivalentul calității școlii.
Patru ani mai târziu, examenul de Bacalaureat oferă o altă fotografie. Întrebarea firească este dacă liceele care primesc elevii cu cele mai mari medii reușesc să păstreze acest avantaj până la finalul clasei a XII-a.
Rezultatele din 2026 arată că, în mare parte, da. Dar ele nu pot spune, fără date suplimentare, cât din rezultat aparține liceului și cât aparține elevilor pe care liceul i-a selectat de la început.
Colegiile din vârf rămân în vârf
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” a avut o ultimă medie de admitere de 9,63 în 2022. Patru ani mai târziu, media candidaților săi la Bacalaureatul din 2026 a fost 9,51, cu o rată de promovare de 99,6%.
La „Sfântul Sava”, ultima medie de admitere din 2022 a fost 9,66, iar media la Bac în 2026 a fost aproximativ 9,41. Toți cei 236 de candidați incluși în statistică au promovat examenul.
Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” a coborât de la o ultimă medie de admitere de 9,68 în 2022 la o medie de aproximativ 9,34 la Bacalaureatul din 2026. Rata de promovare a fost de 100%.
La „Spiru Haret”, comparația este între 9,51 la admiterea din 2022 și 9,30 la Bac în 2026, tot cu promovare integrală.
Diferențele nu răstoarnă ierarhia. Liceele care au selectat elevi cu rezultate excepționale la finalul clasei a VIII-a continuă să obțină medii foarte mari și la finalul clasei a XII-a.
Aceasta este prima concluzie solidă: selecția de la intrare are o putere mare de predicție.
O fotografie orientativă a generației 2022–2026
| Liceu | Ultima medie de admitere 2022 | Media Bac 2026 | Diferență orientativă |
|---|---|---|---|
| „Gheorghe Lazăr” | 9,63 | 9,51 | -0,12 |
| „Sfântul Sava” | 9,66 | 9,41 | -0,25 |
| „Tudor Vianu” | 9,68 | 9,34 | -0,34 |
| „Spiru Haret” | 9,51 | 9,30 | -0,21 |
| „George Coșbuc” | 9,48 | 9,25 | -0,23 |
| „Grigore Moisil” | 9,36 | 9,20 | -0,16 |
| „Matei Basarab” | 9,32 | 9,03 | -0,29 |
| „Cantemir Vodă” | 9,35 | 8,99 | -0,36 |
| „Mihai Viteazul” | 9,49 | 8,94 | -0,55 |
| „Iulia Hasdeu” | 7,74 | 8,85 | +1,11 |
Datele individuale arată o stabilitate remarcabilă la „Gheorghe Lazăr”, „Spiru Haret”, „George Coșbuc” și „Grigore Moisil”. „George Coșbuc” a înregistrat o medie de 9,25 la Bac în 2026, la o ultimă medie de admitere de 9,48 în 2022. „Grigore Moisil” a ajuns la 9,20, după un prag de intrare de 9,36.
În partea cealaltă a tabelului, „Mihai Viteazul” a avut o medie de 8,94 la Bac, comparativ cu o ultimă medie de admitere de 9,49 în 2022. La „Cantemir Vodă”, valorile au fost 8,99 și 9,35, iar la „Matei Basarab”, 9,03 și 9,32. Ratele de promovare au rămas foarte ridicate în toate cele trei cazuri.
Cel mai spectaculos contrast apare la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”: ultima medie de admitere din 2022 a fost 7,74, în timp ce media la Bacalaureatul din 2026 a ajuns la 8,85.
Ar fi tentant să spunem că acesta este liceul care a „adăugat” cel mai mult. Dar o asemenea concluzie ar fi prematură.
De ce comparația nu măsoară valoarea adăugată a liceului
Cele două numere din tabel nu reprezintă același lucru.
Ultima medie de admitere este media celui mai slab clasat elev care a ocupat un loc la una dintre specializările liceului. Nu este media tuturor elevilor admiși.
Media de la Bacalaureat, în schimb, este calculată din rezultatele candidaților care au susținut examenul. Ea reprezintă o medie a grupului, nu rezultatul celui mai slab elev.
Comparăm, așadar, pragul inferior de intrare cu media rezultatelor de la ieșire.
Un liceu poate avea o specializare la care ultima medie a fost mult mai mică decât la celelalte, deși majoritatea elevilor au intrat cu note ridicate. În acest caz, comparația va sugera artificial un progres foarte mare.
La „Iulia Hasdeu”, de exemplu, oferta actuală cuprinde specializări diferite, cu praguri de admitere care variază considerabil. În 2025, ultimele medii au mers de la 8,60 la filologie cu limba spaniolă până la 9,45 la matematică-informatică bilingv engleză și științe ale naturii.
Mai există și alte diferențe:
- examenele de la finalul clasei a VIII-a și Bacalaureatul au structuri și dificultăți diferite;
- profilurile liceale nu susțin aceleași probe;
- unii elevi se transferă;
- nu toți cei admiși în clasa a IX-a ajung neapărat să susțină Bacul în aceeași școală;
- datele publice agregate nu urmăresc individual fiecare elev din 2022 până în 2026.
Din acest motiv, diferența din tabel trebuie citită ca indicator orientativ, nu ca notă acordată liceului.
Ce ar trebui măsurat pentru un clasament corect
Pentru a afla cât contribuie efectiv o școală la evoluția elevilor săi, ar fi necesare date longitudinale.
Ar trebui cunoscute:
- media de admitere a întregii generații, nu doar ultima medie;
- rezultatul individual al fiecărui elev la intrare și la ieșire;
- transferurile între licee;
- elevii care nu au ajuns la Bac împreună cu generația;
- profilul și specializarea;
- contextul social și educațional al elevilor;
- evoluția rezultatelor pe parcursul celor patru ani.
Abia atunci s-ar putea calcula o formă credibilă de „valoare adăugată”: diferența dintre rezultatul pe care un elev era estimat să îl obțină și rezultatul său real după patru ani de liceu.
România publică numeroase clasamente, dar oferă încă prea puține instrumente pentru o asemenea analiză.
Reputația atrage rezultate, iar rezultatele întăresc reputația
Colegiile de elită beneficiază de un mecanism care se reproduce singur.
Reputația atrage elevii cu cele mai mari note. Rezultatele acestor elevi mențin liceul în vârful clasamentului. Poziția în clasament atrage generația următoare de elevi performanți.
Aceasta nu înseamnă că școala nu contează. Profesorii, cultura instituțională, nivelul colegilor, așteptările și accesul la activități suplimentare pot avea un rol major. Înseamnă doar că rezultatul final nu poate fi separat ușor de selecția inițială.
Un liceu care primește aproape exclusiv elevi de peste 9,50 și obține o medie de 9,40 la Bac are rezultate excelente. Dar un liceu care primește o populație școlară mult mai eterogenă și ajunge la o medie apropiată de 9 poate realiza o performanță educațională la fel de importantă, chiar dacă nu apare pe primele poziții ale clasamentului admiterii.
Ce pot afla părinții din aceste date
Clasamentele sunt utile, dar nu trebuie folosite singure.
Ele pot arăta stabilitatea rezultatelor, rata de promovare, nivelul general al generațiilor și diferențele dintre specializări. Nu pot arăta atmosfera din școală, calitatea relației dintre profesori și elevi, presiunea academică, siguranța emoțională sau compatibilitatea dintre un anumit copil și profilul liceului.
Pentru familiile care aleg un liceu, întrebarea corectă nu este numai „pe ce loc se află?”, ci și:
Pentru ce tip de elev funcționează bine această școală?
Datele din 2026 confirmă că marile colegii ale Capitalei își păstrează pozițiile. Dar o publicație serioasă trebuie să reziste concluziei facile potrivit căreia un număr mai mare înseamnă automat o școală mai bună.
Clasamentul arată rezultatul.
Pentru a înțelege educația, trebuie să vedem și drumul până la el.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
