România pregătește o rețea extinsă de camere video care vor funcționa ca radare fixe pe drumurile naționale și pe autostrăzi și care vor putea calcula inclusiv viteza medie a unui vehicul între două puncte de pe traseu. Proiectul este prezentat ca un pas major către monitorizarea automatizată a traficului, însă calendarul inițial – intrarea în funcțiune în 2026 – nu mai este realist, din cauza întârzierilor de achiziție și implementare.
Ce este e-Sigur și ce există deja în teren
e-Sigur este descris ca un sistem de monitorizare a traficului, introdus de Poliția Rutieră și gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, care urmărește detectarea automată a unor abateri, folosind tehnologii precum camere, radare și analiză software.
În acest moment, componenta operațională menționată este cea bazată pe aproximativ 700 de radare mobile dispuse la nivel național.
Componenta „mare”: circa 550 de camere video-radar pe șosele
În cadrul aceluiași proiect, o parte consistentă ține de infrastructura rutieră și presupune operaționalizarea a circa 550 de camere video cu radar pe drumuri naționale și autostrăzi.
Aceste camere ar urma să facă două lucruri:
- să măsoare viteza instant a vehiculelor care trec prin dreptul lor;
- să calculeze viteza medie între două puncte radar, pentru a stabili dacă limita a fost depășită pe un segment, nu doar într-un punct.
Mecanismul de sancționare descris: abaterile sunt transmise către Poliție, unde un agent constată contravenția și emite amenda.
De ce nu pornește în 2026: licitații în curs și software încă în lucru
Deși sistemul era asociat inițial cu un calendar accelerat, implementarea a rămas în urmă. În prezent, sunt menționate contracte separate și etape care nu sunt încă finalizate:
- un contract pentru un sistem software care să gestioneze datele de la camere și radar;
- un contract pentru montarea a circa 50 de camere video-radar pe autostrăzi mai vechi (ex. A1, A2, A3, inclusiv în zona Bucureștiului și în Transilvania);
- o licitație distinctă pentru 400 de camere destinate drumurilor naționale, aflată încă înainte de publicare, în așteptarea validării documentației.
În paralel, este menționat că pe unele autostrăzi noi există deja peste 100 de camere montate, de regulă între noduri rutiere, însă acestea nu sunt activate.
Când ar putea fi operațional: estimări divergente
În declarațiile citate în textul tău apar două scenarii:
- un scenariu optimist, în care semnarea contractelor se face rapid, iar termenul contractual de 12 luni ar permite ca sistemul să fie operațional în vara lui 2027;
- un scenariu mai prudent, care ia în calcul durata licitațiilor, montajul efectiv, portalurile, sincronizarea cu serverele și integrarea cu sistemele Poliției, ceea ce ar împinge operaționalizarea către 2028, în cel mai bun caz.
Unde ar urma să fie montate cele 400 de camere de pe drumurile naționale
Planul prezentat pentru drumurile naționale vizează 400 de camere video-radar, cele mai multe amplasate în 136 de puncte pe șapte drumuri naționale, pe o distanță totală de aproape 1.100 km.
Distribuția pe axe rutiere (așa cum apare în textul tău):
- DN1: 28 puncte (13 pe cca 120 km între km 497 și km 616)
- DN6: 24 puncte (11 pe cca 200 km între km 181 și km 371)
- DN2: 22 puncte (11 pe cca 100 km între km 97 și km 197)
- DN17: 18 puncte (cca 225 km)
- DN7: 17 puncte (12 pe cca 100 km între km 122 și km 228)
- DN67: 14 puncte (cca 200 km)
- DN11: 13 puncte (cca 150 km)
Este menționată și posibilitatea ca restul camerelor să fie amplasate în alte puncte, în funcție de situația din teren, inclusiv cu suplimentări pe sectoare dacă implementarea o cere.
Ce se schimbă pentru șoferi: nu doar „radar în punct”, ci control pe segment
Noutatea majoră a sistemului este logica de viteza medie: nu mai contează doar frânarea bruscă într-un singur punct, ci comportamentul pe o porțiune mai lungă. Dacă implementarea va ajunge la nivelul descris, va fi una dintre cele mai importante modificări de practică în controlul vitezei de pe șoselele din România.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
