Bucureștiul ar putea intra într-o etapă de reorganizare profundă a centrului, în care mașinile de tranzit să fie împinse spre șoselele de centură și drumurile radiale, iar piețele și bulevardele centrale să recâștige spațiu pentru pietoni, copaci și transport public.
Primarul general Ciprian Ciucu consideră că reducerea poluării trebuie să înceapă cu schimbarea modului în care se circulă prin Capitală. Direcția anunțată de administrație urmărește ca deplasările care nu au centrul drept destinație să nu mai traverseze principalele bulevarde ale orașului.
Planul se sprijină pe dezvoltarea legăturilor dintre București, autostrada de centură A0 și viitoarele drumuri radiale. În această variantă, axele centrale nu ar mai funcționa ca scurtături pentru deplasările dintre nordul și sudul orașului.
Centrul nu ar mai trebui să fie o intersecție uriașă
Administrația Capitalei pregătește proiecte de regenerare pentru mai multe zone centrale, printre care Piața Amzei, Piața Lahovari, Piața Icoanei, Piața Rosetti, zona Brezoianu și spațiul din jurul Palatului Regal.
Reorganizarea ar putea include extinderea suprafețelor pietonale, plantări, reducerea benzilor ocupate de mașini și mutarea unor fluxuri de circulație sau de parcare în subteran.
Bulevardul Magheru este una dintre arterele vizate. În prezent, el funcționează în mare măsură ca un coridor de tranzit. Planul municipalității presupune reconfigurarea bulevardului după ce noile conexiuni rutiere exterioare vor putea prelua o parte dintre mașinile care traversează centrul.
Nouă parcări, realizate împreună cu investitori privați
Primăria a anunțat intenția de a construi opt parcări subterane și una supraterană prin parteneriate cu mediul privat.
Acestea ar urma să fie parcări de destinație, amplasate în apropierea zonelor în care oamenii au efectiv nevoie să ajungă, nu facilități care să încurajeze traversarea centrului cu mașina.
Modelul propus diferă de cel al unei parcări foarte mari, amplasate într-un singur punct. Administrația preferă mai multe parcări de dimensiuni reduse, distribuite în zona centrală și la marginea ei.
Succesul unei asemenea politici va depinde însă de modul în care parcările vor fi legate de restricțiile de circulație, transportul public și tarife. Construirea unor noi locuri de parcare fără limitarea traficului de tranzit ar putea atrage și mai multe mașini spre centru, în loc să elibereze spațiul public.
Ce arată cercetările despre poluarea din București
Un studiu publicat în 2025, bazat pe măsurători mobile și hărți realizate la nivel de stradă, a confirmat legătura puternică dintre traficul intens și concentrațiile de dioxid de azot din Capitală.
Principalele artere și șoseaua de centură apar clar pe hărțile de poluare. În sezonul cald, traficul este identificat drept cea mai importantă sursă pentru o parte semnificativă a particulelor măsurate.
Imaginea devine însă mai complexă iarna. În lunile reci, încălzirea locuințelor și producerea energiei termice contribuie substanțial la concentrațiile ridicate de particule fine. Prin urmare, reducerea traficului este esențială, dar nu poate rezolva singură problema aerului din București.
Mai mult verde pe asfaltul care încinge orașul
O altă componentă a planului este extinderea vegetației de-a lungul bulevardelor și în piețele centrale.
Copacii, suprafețele permeabile și zonele verzi nu au doar un rol estetic. Ele pot reduce temperatura la nivelul străzii, pot crea umbră și pot limita efectul de insulă de căldură produs de asfalt, beton și fațadele expuse soarelui.
Proiectele prezentate de municipalitate includ și reamenajarea Parcului Izvor și a malurilor Dâmboviței, precum și dezvoltarea pistelor pentru biciclete și continuarea investițiilor în transportul public.
Schimbarea nu poate apărea însă doar prin transformarea câtorva piețe. Pentru ca oamenii să renunțe la mașină, alternativa trebuie să fie predictibilă: tramvaie rapide, autobuze care nu rămân blocate în trafic, trasee pietonale continue și piste de biciclete care nu se termină brusc.
Între viziune și proiecte realizate
Direcția anunțată este amplă, dar o parte importantă a măsurilor se află încă la nivel de planificare, proiectare sau identificare a finanțării.
Nu există încă un calendar public complet pentru toate parcările, pietonalizările și reconfigurările de bulevarde. Nici efectul lor asupra traficului nu poate fi calculat înainte de stabilirea amplasamentelor și a regulilor de acces.
În paralel, România continuă să aibă probleme cu sistemul oficial de monitorizare a aerului. Comisia Europeană a decis în decembrie 2025 să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea unor obligații privind măsurarea și evaluarea poluanților. Fără o rețea suficientă și corect amplasată, autoritățile nu pot determina cu precizie unde se află cele mai periculoase puncte ale orașului și dacă măsurile adoptate funcționează.
Bucureștiul nu va avea aer curat doar construind parcări și nici doar plantând copaci. Schimbarea reală presupune ca tranzitul să ocolească centrul, transportul public să devină competitiv, iar spațiul eliberat de mașini să nu fie ocupat din nou de alte mașini.
Planul există. Testul adevărat va fi momentul în care primele benzi de asfalt vor deveni, în mod ireversibil, spațiu pentru oameni.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
