Așa cum știm, pe sfîrșit de septembrie ne-am obișnuit să ținem Zilele Bucureștiului; așa a fost și anul ăsta.
N-om fi cîrcotași: „ni s-au dat” destule – fiecare dintre noi a găsit ceva de făcut și de văzut în weekendul cu 20 și 21. Cuviincioși, zicem – odată-n plus – „sărumîna”.
Dar asta nu-nsemnează deloc că nu avem nici acum răspuns mulțumitor la adevărata problemă a sărbătorilor astea: dezlînate, risipite, legate cu subțire ață între ele, toate sînt, în fapt, nimic altceva decît o mînă de evenimente distincte pe care ne-ncăpățînăm să le adunăm și să le zicem că-s unul singur.
Fiindcă, vedeți voi, Capitala încă nu are nici azi o sărbătoare publică autentică, dedicată și organizată în preajma zilei ei.
Concerte în fața Casei Republicii? Păi, toată toamna s-au ținut numai concerte acolo: ce e deosebit în asta?
Străzi deschise? La fel ca-n fiecare sfîrșit de săptămînă, din primăvară-ncoace.
Paradele cu tramvaie vechi și expozițiile de autobuze și trenuri? Splendide… dar – ghici ce? – doar lipite Zilelor Capitalei fiindcă „săptămîna europeană a mobilității” se suprapune.
Evenimente pe Gîrlă? Bun: dar – din nou – nu sub umbrela marii sărbători bucureștene.
… orașului nostru îi lipsește și azi viziunea, abordarea unitară a problemelor și proiectelor, așa că nu ne miră nici că sărbătoarea sa e o improvizație, nici că rămîne așa.
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
