[RUINĂ] București, anii ’20 (foto stânga) vs. prezent (foto dreapta, 2015), involuție urbană girată de autorități și cetățeni. O casă de pe str. Gutenberg, din perioada post-fanariotă (posibil din vremea Revoluției de la 1848 sau din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, 1859-1866) zace în ruină.
▶ ANII ’20. Așa cum în Olanda, la Amsterdam, mobila se băga în casele înguste direct pe geam folosind un scripete montat pe fațadă, un cadru inedit din anii ’20 de la București arată cum era mișcată mobila unei case deja vechi de vreo 80 de ani din mahalaua Gorganului, pe str. Gutenberg cu sfori, căruță trasă pe caldarâmul din piatră de râu, un cal frumos și tot tacâmul. Imobilul, cu fațada deja degradată, păstra ornamente de factură neogotică sub ferestrele de la etaj, deasupra porții și a ferestrelor de la parter și în feroneria elegantă a balconului, elementem specifice etapei dinaintea trecerii la stilul preponderent neoclasic de inspirație vestică din a doua parte și finalul secolului 19. Case ca cea de pe Gutenberg erau încă suficiente în București în anii ’20, deși fuseseră distruse/alterate după anii 1870 pentru „upgrade” la stilul neoclasic. Al doilea val de decimare a venit în belle époque și interbelic, când blocurile modernist art déco sau vilele neoromânești au fost ridicate pe locul clădirilor mai vechi.
▶ EVOLUȚII. Mahalaua Gorganului era celebră în interbelic pentru adunările legionare de la biserica Sf. Ilie-Gorgani („biserica legionară”) și din scuarul Gutenberg, piațeta de la poalele dâmbului natural pe care e biserica. După 1948, regimul comunist a naționalizat casele de pe str. Gutenberg, care au intrat în administrarea IAL (Întreprinderea de Administrare Locativă), ulerior ICRAL (Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă). Până în 1989, s-au făcut renovări și reparații minimale ale fațadei casei din poză. Balconul original a fost înlocuit cu unul mai robust, de factură modernistă, în anii ’30, după cutremurul din 1940 sau după al Doilea Război Mondial. Ornamentele au dispărut probabil la cutremurul din 1940 sau la o renovare postbelică.
▶ PREZENT. După 1990, casa a fost retrocedată și a devenit nelocuită. A început să se degradeze accelerat după 2000, iar la începutul anilor 2010, după ce ani buni s-a infiltrat apă prin găurile din acoperiș, planșeele etajelor s-au prăbușit. În prezent nu mai există structură de rezistență, iar fațada rămasă, pericol public, a fost securizată cu bârne masive de lemn. Viitorul fațadei e incert, ea nu mai păstrează niciun ornament. Deși vechea mahala a Gorganului, una dintre cele mai importante ale Bucureștiului pre-fanariot, loc menționat în cronici, e zonă protejată, casele foarte vechi de acolo arată jalnic. Totul la doi pași de sediul Primăriei București, dar niciun primar n-a luat-o la pas pe aici. Protejarea istoriei orașului e un semn al evoluției unei comunități, dar nu e cazul Bucureștiului acum, un oraș care se autodistruge.
IMPORTANT. Dacă vrei să afli mai multe despre casele dinaintea a ceea ce azi numim „case vechi”, de la 1900, vezi proiectul „Case și mai vechi” marca Laboratorul de memorie urbană.
E o inițiativă excelentă care documentează și scoate la lumină un strat al orașului azi aproape dispărut dar încă prezent pe alocuri, pe care cel mai adesea îl omitem. Case ca cea de pe Gutenberg sunt extrem de importante, rare și relevante în contextul evoluției fondului vechi construit.
de Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
