Exemple de inițiative private culturale de succes precum: Mița Biciclista, Muzeul de Artă Recentă sau Muzeul Recordurilor Românești dovedesc faptul că bucureștenii sunt interesați de astfel de evenimente culturale, istorice sau artistice.
Faptul că mediul public (statul român în ansamblu!) nu este omologat și nu corespunde realităților culturale ale Bucureștiului de astăzi ne împing către întrebarea legitimă: De ce Primăria București și instituțiile din subordine aleg să nu facă nimic? În special când ”este vad„ cum se zice colocvial și se pot face și bani (venituri proprii pentru instituții).
Plus se pot lansa și alte viitoare elite bucureștene care poate nu se regăsesc pe listele unor instituții private de cultură. Puțină concurență (între mediul public și privat) este întotdeauna binevenită!
Recent s-a lansat Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei” ce cuprinde lucrări de artă plastică realizate de artiști români importanți (precum Theodor Pallady, Nicolae Tonitza sau Ion Țuculescu), dar și obiecte decorative din sticlă, ceramică, metal, mobilier și textile din diferite perioade și culturi ale Lumii.
O inițiativă lăudabilă având în vedere și faptul că în cadrul aceastei colecții regăsim și multe picturi ale Ligiei Macovei.
Din păcate, frumoasa casă este destul de deteriorată și necesită lucrări de renovare, reabilitare sau modernizare. Aviz autorităților (Primaria Municipiului București) 😊!
Poate cu mai multă implicare din partea conducerii Muzeului Municipiului București, Colecția de Artă “Ligia și Pompiliu Macovei” ar putea fi mai mult promovată și chiar integrată într-un circuit turistic cultural al Municipiului București.
Pe Strada 11 Iunie din București (fosta Uliță Filaret), la numerele 36-38, găsim astăzi o frumoasă casă-muzeu construită în stil eclectic francez, ce găzduiește Colecția de Artă “Ligia și Pompiliu Macovei” și documentează istoria străzii prin expoziții tematice precum „De la ulița Filaret la strada 11 Iunie”.
Imobilul construit la început de secol XX a fost reședința particulară a donatorilor Pompiliu Macovei și Ligia Macovei, iar colecția de artă donată de aceștia a intrat în patrimonial Muzeului Municipiului București în anul 1992.
“Pompiliu Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti în 1939, iar după 1960 a ocupat numeroase funcții în diplomație și guvern: consilier la legaţia română din Paris, şef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, Președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, ambasador UNESCO.”
“Ligia Macovei (1916-1998), soția lui Pompiliu Macovei, a frecventat între anii 1934 și 1939 cursurile secției de artă decorativă la Școala de Belle-Arte din Bucureşti, având printre profesori pe Cecilia Cuţescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea şi arh. Horia Teodoru.”
Despre zona traversată astăzi de Strada 11 Iunie cunoaștem faptul că în trecut era cunoscută drept “Țigănia Mitropoliei”, zonă periferică a vechiului Bucuresci. Treptat, fosta Uliță Filaret, ce se întindea din spatele Mitropoliei spre Calea Șerban Vodă, s-a transformat într-o stradă plină de viață și farmec boem, cu arhitectură variată.
Numele de 11 Iunie a fost primit în anul 1878, comemorând momentul semnării Proclamației de la Islaz de către domnitorul Gheorghe Bibescu. Ziua de 11 iunie devenind astfel data oficială a Revoluției Pașoptiste.
Strada încă păstrează imobile cu valoare istorică ce reflectă stilurile arhitecturale diverse ale Bucureștiului interbelic și de final de secol XIX.
Dacă ajungeți în zonă în perioada următoare, merită să faceți o oprire la frumoasa casă-muzeu. Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii martie și ar fi pacat să nu profitați de această incursiune în timp.
Autor: Raluca Popescu
FOTO: Raluca Popescu
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
