Că peste 25.000 oameni au ieșit în stradă în București sâmbătă, 29 iulie, în căldura sufocantă a finalului de Cuptor și că au mers niște kilometri buni din Piața Victoriei la Parcul Izvor în cadrul marșului anual Bucharest Pride, arată o schimbare fundamentală de atitudine și de abordare ce ar trebui să dea de gândit decidenților politici în primul rând, apoi fiecăruia dintre noi. Paradigma se schimbă.
Bucharest Pride e evenimentul anual prin care comunitatea LGBTQIA+, a minorităților sexuale și aliații ei spun așa: diversitatea e normalitatea. Orientările sexuale diferite, identitățile sexuale au existat mereu, însă abia acum se discută serios și mai vizibil despre egalitate, non-discriminare, toleranță și incluziune raportat la majoritatea heterosexuală. Din păcate, climatul pro-conservator și pe alocuri extremist de dreapta din Europa are adepți și în România, egalitatea în drepturi e scoasă mereu la mezat, mai ales în anii preelectorali și electorali.
Marșul, care a avut ca tronson principal al itinerariului Calea Victoriei, s-a desfășurat super ok, atmosferă relaxată, cu muzică și scandări ocazionale (ex. „Drepturi egale!”). N-au fost incidente și provocări notabile pe traseu. Bannerului alb-negru al unor creștinopați de pe trotuar pe care scria „Libertatea nu înseamnă păcat” i-a răspuns un banner colorat cu mesajul „Credința mea nu discriminează”. O pancartă în roz și negru purta mesajul „Salutări din Sodoma și Gomora! xoxo”. Mai ales persoanele LGBTQIA+ din Generația Z nu au frică să se arate așa cum sunt, să-și accepte sexualitatea și să nu se simtă vinovate pentru că-s diferite de majoritate. Generația asta a crescut în ultimii 10 ani.
Coloana imensă de participanți la Pride a fost privită cu maximă curiozitate de oamenii de la terase, de pe trotuare și de la ferestrele/balcoanele clădirilor. Comentarii negative gen „Aștia pe invers nu ne lasă să ne plimbăm pe Victoriei” au fost rare. Ba chiar multe persoane din afara comunității LGBTQIA+, dar aliate, s-au alăturat marșului, inclusiv familii „tradiționale”, cu copii. Educarea copiilor în spiritul diversității e fix ce trebuie. Niciun reprezentant al vreunei autorități locale sau centrale, niciun reprezentant al Presedinției nu a participat în calitate oficială la evenimentul care a implicat atâția și atâția cetățeni plătitori de taxe și impozite, implicit ale salariilor acestor reprezentanți.
Pride-ul s-a încheiat cu o petrecere în Parcul Izvor, unde printre melodiile plăceri vinovate pop și-au făcut loc și discursurile activiștilor pentru egalitatea în drepturi, pentru drepturile persoanelor infectate cu HIV, pentru combaterea abuzurilor etc., inclusiv „veterani” care din anii ’90-2000 sunt în prima linie. Organizarea a fost foarte bună, se vede deja experiența ONG-urilor care se ocupă ca acest eveniment atât de necesar să se-ntâmple an de an. Bravo tuturor și să fie tot mai bine!
Pentru conformitate și comparație, „Marșul Normalității” (de fapt, Marșul Anacronicilor), al ultraconservatorilor, creștinopaților și homofobilor, care a avut loc înaintea Pride-ului, a strâns cam 150 oameni. Cât timp politicienii retrograzi, vasalii BOR din Parlament și Guvern inițiază proiecte de lege care să cenzureze accesul la informații despre diversitate, cât timp au spus că educația sexuală în școli se va numi educație sanitară, cât timp încă mai persistă mentalitatea „să fie gay la ei acasă”, Bucharest Pride e mai relevant ca oricând și absolut necesar. E doar începutul.
Chiar, mai bine-i dă Primăria contractul de salubritate lui Becali, dacă tot s-a dus să „curețe” Calea Victoriei a doua zi după Pride. Ayaye.
Mai multe poze, în comentarii instagram.com/raidenbucharest
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
