Zile extrem de grele pentru București după 23 August 1944. E greu de imaginat azi că Piața Revoluției, una dintre cele mai turistice zone, a arătat așa.

[BOMBARDAMENTE] 23 August 1944. România părăsește Axa și se alătură Aliaților (Națiunile Unite) în cel de-al Doilea Război Mondial.

Ca efect imediat, Germania Nazistă retaliază și atacă Bucureștiul în zorii zilei de 24 august. Au loc lupte la intrările în oraș: podul Băneasa și șoseaua București-Alexandria. Aviația germană începe apoi bombardarea unor obiective relevante. Hai să vedem ce clădiri importante au fost afectate de bombardamentele din august 1944 în Piața Palatului Regal (azi Piața Revoluției), zona zero a capitalei și a României la acel moment:

► 1. Palatul Regal și Fundația Regală (azi Muzeul Național de Artă și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”). Palatul Regal era centrul de putere, regele Mihai era șeful statului și își asumase întoarcerea armelor prin proclamația din seara zilei de 23 August. Palatul nou (așa cum era numit) era încă în construcție (mai ales aripa Știrbei-Vodă), a fost reparat și finalizat după război. A devenit sediul Consiliului de Stat al Republicii în perioada comunistă, apoi muzeu de artă. Fundația Regală, datând din 1914 în forma respectivă, urma să fie și ea reparată și renovată ulterior, cu schimbarea inerentă a frontispiciului pentru a include noua denumire.

► 2. Ateneul Român, inaugurat în 1888, a suferit distrugeri importante, partea nordică a cupolei a fost distrusă de obuze. Clădirea a intrat urgent în reparații capitale după bombardament, a rămas, în deceniile care au urmat și până în prezent, unul dintre edificiile-simbol ale capitalei.

► 3. Sala Tronului, încăperea-pivot a Palatului Regal, avea cel mai înalt grad de reprezentare a statului român. Era spațiul în care regele găzduia diverse ceremonii, inclusiv primirea ambasadorilor, conferirea de decorații, baluri etc. Reamenajată după război ca sală de ceremonii pentru Consiliul de Stat al Republicii, organul colectiv care a preluat atribuțiile regelui după abdicarea de la 30.12.1947. A găzduit vizite de șefi de stat dar și reuniuni ale țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia (alianța militară opusă NATO în vremea Războiului Rece).

► 4. Sufrageria Regală, de la parterul palatului, găzduia dineuri oficiale dar și mese private ale familiei regale. Transformată în sală de recepții de către regimul comunist, a fost locul unde Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost depus pe catafalc în 1965, înainte să fie înmormântat.

► 5. Hotelul Athénée Palace (azi Hotel Hilton – Athénée Palace) fusese refăcut în a doua parte a anilor ’30, când căpătase fațada art déco atât de cunoscută azi. A fost și el reparat ulterior, însă parterul a fost redeschis într-un stil mult mai minimalist.

E bine să ne amintim momentele importante prin care a trecut Bucureștiul în secolul 20, ajută foarte mult la înțelegerea evoluției postbelice a orașului, cu consecințe până în prezent.

foto: arhiva Agerpres

de Raiden