23.6 C
București
sâmbătă, mai 15, 2021

Se demolează Palatul Adevărul-Dimineața

[ADEVĂRUL] Se demolează o legendă a presei românești, Palatul Adevărul-Dimineața de pe strada Constantin Mille, din centrul Bucureștiului. Ștergerea istoriei locale e și ea o tradiție în capitală, dar acum nu mai e regimul Ceaușescu, acum s-ar fi putut salva clădirea asta emblematică. Hai să vedem evoluțiile urbane din acest loc:

► 1871. La Iași apare cotidianul Adeverulu, fondat de Alexandru Beldiman, susținător al fostului domnitor Alexandru Ioan Cuza, fost prefect (șef) al Poliției București numit de Cuza înainte de abicare (1866). Beldiman e antimonarhist, se poziționează și se exprimă împotriva regelui Carol I.

► 1888. Beldiman își relansează publicația la București, cu sprijinul financiar al fiului fostului domnitor Cuza, sub numele Adevĕrul (citit „Adevărul”). Caracterul ă din e a fost o literă temporară, între transliterarea limbii române (scrisă cu caractere chirilice până după Revoluția de la 1848) și reforma ortografică din 1904, care a uniformizat scrierea. Grafia originală a titlului ziarului a fost menținută ca brand până după al Doilea Război Mondial.

► 1898. E inaugurat sediul ziarului Adevĕrul, pe strada Sărindar (azi Constantin Mille). Clădirea, proiect al arhitectului Ștefan Ciocârlan, are inspirație pariziană la modă în epocă, stil eclectic francez cu influențe Art Nouveau. Interioarele sunt și mai spectaculoase: pereții acoperiți cu faianță verde de Meissen cu diverse motive, cabinetul directorului cu tablouri de pictori celebri, vestibulul biroului directorial – o bibliotecă cu colecții de ziare locale și străine, sala Administraţiei – împărțită în spațiu rezervat publicului și spațiu destinat funcționarilor, scara de onoare – în spirală, sala de Depeși – înaltă cât două etaje, include ghișeele de Abonamente, Anunciuri, Reclamațiuni și Biroul administratorului, dar și panouri pe care se expun telegrame și fotografii. Există și zonă pentru tipărirea publicațiilor. Constantin Mille preia funcția de director de la Alexandru Beldiman.

► 1904. În clădirea Adevĕrul își mută redacția și ziarul Dimineața, cele două formând un trust. Mille achiziționează fabrica de saci Saint-Frères, de lângă de palat, în vederea extinderii spațiilor de birouri, proiect nerealizat din cauza Primului Război Mondial. Se conturează mai bine Presa din Sărindar ca pol al jurnalismului bucureștean cu orientare majoritar de stânga. Cele mai importante publicații activează în zonă. Ziarul Universul (fondat 1884) are sediul în fosta casă a fondatorului Luigi Cazzavillan pe strada Brezoianu, unde se termină strada Sărindar, Adevĕrul și Dimineața au sediile pe Sărindar, iar alte instituții de presă funcționează la Teatrul Mic și în Hotelul Palas, vizavi.

► 1914-1916. Adevĕrul face campanie pentru ca România să intre în război de partea Antantei (în special alături de Franța și Marea Britanie).

► 1916. După ce armata română pierde Bătălia pentru București în cadrul Războiului de Întregire (Primul Război Mondial) și capitala e ocupată de Puterile Centrale în frunte cu Imperiul German, Adevĕrul e suspendat de Komandatura Imperială Germană, iar clădirile redacției și tipografia sunt rechiziționate.

Decembrie 1917. Copii cu ziare anunțând Armistițiul de la Focșani pornesc de la sediul Bukarester Tagblatt să le distruibuie prin oraș (foto din colecția Imperial War Museum, Londra).

► 1917-1918. În palatul Adevĕrul-Dimineața activează Bukarester Tagblatt (Gazeta Bucureștilor), publicație oficială emisă de forțele de ocupație.

► 1919. Adevĕrul reapare, după încheierea Primului Război Mondial, își reia activitatea în sediul din strada Sărindar.

► 1920. Constantin Mille decide vânzarea trustului Adevĕrul-Dimineața către bancherul, economistul și finanțistul Aristide Blank, director al Băncii Marmorosch-Blank. Acesta îl numește redactor-șef pe Constantin Graur.

► 1930. Graur decide finalizarea proiectului de extindere a sediului inițial, prin supraetajarea acestuia și construirea unei aripi noi în continuare (realizată prin înglobarea fostei fabrici Saint-Frères și în final unificarea fațadei prin ridicarea unui tronson pe terenul pe care se aflase o altă clădire, lângă fabrică). Construcția nouă, proiect-compozit din beton armat, e de fapt o încropeală cu aspect modernist art deco, cu toate că planurile nu sunt respectate 100% și vorbim despre trei clădiri unite, structural diferite, mai ales corpul inițial, modificat drastic. Trustul Adevĕrul-Dimineața, afacere în plină ascensiune, are sediu nou, tipografia e dotată cu cu aparatură super performantă. Începe tipărirea a încă șase publicații săptămânale, anii ’30 reprezintă apogeul pentru instituția de presă.

► 1937. Guvernul de extremă dreapta Goga-Cuza suprimă Adevĕrul și Dimineața, considerate antinaționale, cosmopolite,, servind interese contrare năzuințelor românești și dăunând sănătății morale a presei, pentru că aveau orientare de stânga. Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938-1940), regimul fascist al lui Ion Antonescu (1940-1944) și participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial (1941-1945) fac imposibilă repornirea Presei din Sărindar.

► 1946. Adevĕrul reapare sub titulatura Adevărul Vremii.

► 1951. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române interzice Adevĕrul, iar în palatul din strada Sărindar, rebotezată Constantin Mille în acea perioadă, începe să activeze publicația de stat Luceafărul. De-a lungul deceniilor de regim comunist, se fac investiții în tehnologie și se diversifică publicațiile tipărite la Luceafărul, inclusiv celebra Informația Bucureștiului. Luceafărul e privatizat în anii ’90.

► 1989. După fuga Ceaușeștilor și prăbușirea regimului comunist în timpul evenimentelor din decembrie, oficiosul Partidului Comunist Român, ziarul Scînteia, își schimbă denumirea în Scînteia Poporului, apoi în Adevărul, colectivul redacțional rămâne același.

► 2006. Dinu Patriciu cumpără publicația și fondează Adevărul Holding, care nu revendică vechiul sediu de pe Constantin Mille.

► anii 2000-2010. Palatul Adevărul-Dimineața e abandonat și intră în degradare accelerată. Din fostul sediu al unei glorii a presei bucureștene antebelice și interbelice rămân doar pereții, interioarele sunt distruse, iar structura clădirii e șubrezită. Ajunge în stare de ruină, uitată de autorități și majoritatea cetățenilor, frecventată doar de exploratori urbani.

Decembrie 2020. Începutul demolării la Adevărul.

► decembrie 2020. Începe demolarea palatului, pe panoul de șantier scrie „desființare parțială clădire și consolidare imobil”, dar până în aprilie 2021, nu mai rămâne nimic din construcție, terenul e eliberat complet.

Aprilie 2021. Demolarea corpului inițial de la Adevărul, etape avansate.

Povestea asta nu are final fericit, ba chiar arată o traiectorie de la extaz la agonie și distrugere totală. Faptul că niciun primar postdecembrist al Bucureștiului nu s-a interesat ce se întâmplă la palatul Adevărul-Dimineața, că nimeni n-a mișcat un deget să salveze clădirea asta simbol, e revoltător. Faptul că istoria presei românești e ignorată și se folosesc vechi denumiri de publicații doar pentru faimă și blazon denotă superficialitate și incapacitate sau lipsa oricărei dorințe de a face mai mult. Din fosta Presă de pe Sărindar supraviețuiește Palatul Universul (sediul nou, inaugurat în 1930 pe parcela de lângă casa lui Cazzavillan, sediul vechi), care a avut parte de o conversie fericită deceniul trecut, a ajuns hub cultural alternativ care are de la birouri la spații de co-working, la săli de evenimente/expoziții, baruri, cafenele și cluburi. De ce nu s-a întâmplat asta și la Adevărul? E o întrebare esențială. Până una-alta, hai la o bere pe terasă la Control, să urmărim demolarea de la Adevărul de vizavi și să ne prefacem că ne pasă.

Raiden

foto prezent: instagram.com/raidenbucharest

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.