[BOMBARDAMENTE] Efectul imediat al actului de la 23 August 1944, când România părăsește Axa și se alătură Aliaților (Națiunile Unite) în cel de-al Doilea Război Mondial, e retalierea Germaniei Naziste, care atacă Bucureștiul în zorii zilei de 24 august. Au loc lupte la intrările în oraș: podul Băneasa și șoseaua București-Alexandria. Aviația germană începe apoi bombardarea unor obiective relevante. Sunt afectate sau distruse clădiri importante din locuri istorice ale capitalei. Centrul și simbolul puterii regale în România epocii, Piața Palatului Regal (azi Piața Revoluției), e lovită grav. Hai să vedem o victimă colaterală ștearsă din mentalul colectiv bucureștean – Pavilionul „Floarea Soarelui”:
▶ foto sus: anii ’20. Dacă n-ar fi mașini în cadru, ar putea fi la fel de bine 1900. Din belle époque până-n interbelic, nimic nu se schimbase pe acest tronson din Calea Victoriei, în imediata apropiere a Pieței Palatului Regal, vizibilă pe fundal (clădirile cu cupole, ce aveau să fie demolate în 1939 pentru lărgirea pieței). Pe colțul cu strada Nicolae Crețulescu se găsește o casă de secol 19, desul de mare, ieșită din aliniament, lipită de Hotelul Athénée Palace (actual Hilton), în forma lui inițială, stil art nouveau.
▶ foto centru: 1939. Pe locul casei de secol 19 e o construcție foarte avangardistă pentru epoca ei. Pavilionul „Floarea Soarelui”, opera arhitectului Haralamb Georgescu, e proaspăt inaugurat. Pe calcanul Hotelului Athénée Palace se vede încă urma construcției anterioare. Pavilionul „Floarea Soarelui” e gândit ca un fel de hală de piață, dar extrem de bine organizat și compartimentat, există zone de expunere a produselor și zone de comercializare, care includ tejghele cu cântare. Se pare că pavilionul are și o braserie. Construcția modernistă dispune de suprafețe vitrate impresionante, care oferă un iluminat natural spectaculos al interiorului.
Haralamb Georgescu (1908-1977) lucrează inclusiv cu Horia Creangă la proiecte care schimbă fața Bucureștiului în anii ’30-’40: Halele Obor, blocul ARO/Patria, Uzinele Malaxa (azi Faur/Republica), restaurantul Pescăruș, blocurile roșii din Ferentari (detalii –> bit.ly/3sGn75w) etc. Pleacă din țară în 1947, înainte de preluarea totală a puterii de comuniști și se stabilește în SUA, unde își continuă cu succes cariera.
▶ foto jos: august 1944. Piața Palatului Regal e bombardată, iar latura nordică, unde se găsește Hotelul Athénée Palace, nu scapă neatinsă. Între 1935-1937, arhitectul Duiliu Marcu refăcuse fațada clădirii, care devenise art déco, în ton cu tendințele epocii. Hotelul e avariat serios în bombardament, iar Pavilionul „Floarea Soarelui” e distrus în totalitate. Rămân din el doar câteva ziduri și părți din structura metalică.
După război, amplasamentul fostului pavilion rămâne în mare parte neocupat, iar pe locul părții sale din spate se construiește, în anii ’60, o extensie a hotelului. În prezent, pe colțul Căii Victoriei cu strada Nicolae Crețulescu (redusă la o alee în spatele unui bloc din cauza noului corp de la Athénée Palace) se găsește terasa Roberto’s a Hotelului Hilton. Nimic nu amintește de Pavilionul „Floarea Soarelui”.
Una dintre cele mai avangardiste construcții din Bucureștiul interbelic a rezistat doar 5 ani, dar dacă s-ar construi identic azi, Pavilionul „Floarea Soarelui” ar fi lăudat pentru minimalism, funcționalism și eleganță prin simplitate. Foarte mulți l-ar detesta, totuși, că doar more is more.
Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
