25.3 C
București
duminică, iulie 21, 2024

Pare glumă dar consolidarea clădirilor cu risc seismic din București ar putea dura 16 MII de ANI, conform unui scenariu pesimist!

La șase luni de la apariția noii legi care oferă atribuții în consolidare și sectoarelor, primarul general și reprezentanții acestora încă mai discută cum să își împart sarcinile.

Primarul general Nicușor Dan s-a întâlnit, din nou, cu reprezentanții primăriilor de sector, pentru a discuta despre împărțirea responsabilităților privind evaluarea vizuală rapidă a clădirilor ce ar putea fi expuse riscului seismic și despre criteriile de prioritizare pe zone a acestei evaluări.

Evaluarea vizuală rapidă a celor 20 de mii de clădiri mai înalte de P+3, construite înainte de 1978, ar urma să fie împărțită între Primăria Capitalei și cele șase primării de sectoare.

Astfel, PMB ar urma să evalueze imobilele aflate în zonele construite protejate – circa 4.000, iar primăriile de sectoare pe celelalte.

Această împărțire nu este una egală. Primării precum cea a Sectorului 2 și cea Sectorului 5 ar avea de evaluat fiecare peste 5.000 de clădiri, în vreme ce Primăria Sectorului 6 ar urma să evalueze sub 1.000 de imobile.

Primăria Sectorului 1 ar urma să evalueze 2.170, imobile, cea a Sectorului 2 5.457, Autoritatea Locală a Sectorului 3 2.326, clădiri, cea a Sectorului 4 2.785, Sectorul 5 ar trebui să evalueze 6.579 clădiri, în timp ce Primăria Sectorului 6 doar 932 de imobile.

Evaluarea vizuală rapidă a clădirilor presupune alocări bugetare importante pentru primăriile de sector.
Astfel, conform unei estimări a primarului general Nicuşor Dan, cheltuiala s-ar ridica la 1.000 de lei pe clădire.

Aceasta a fost propunerea prezentată de către primarul general Nicușor Dan reprezentanților primăriilor de sector, ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti-Ilfov (ADIZMB) și ai Ministerului Dezvoltării.

„Am avut, acum două săptămâni, aici, o discuție pe același subiect.
E vorba de 20 de mii de imobile, aproximativ.
Atenție, nu spun că toate aceste 20 de mii de imobile sunt imobile cu risc seismic.
Sunt imobile care, conform metodologiei, trebuie evaluate, pentru a se vedea cu ce se încep expertizele și, mai departe, unde punem banii pentru consolidări.

(…) Și să vedem dacă putem să împărțim această sarcină pe evaluarea preliminară între Primăria Generală și primăriile de sector.
Propunerea noastră fiind ca Primăria Generală să facă clădirile care sunt în zonele protejate, în zonele istorice ale Bucureștiului – care sunt cam 4.000.
Și primăriile de sector să facă, fiecare în sectorul lui, clădirile care sunt în afara zonelor protejate.
În felul ăsta, să lucrăm mai repede.
(…) Așteptăm un răspuns de la primăriile de sector până la jumătatea lui iunie.
Și, în speranța că acest răspuns este pozitiv, o să avem o hotărâre de Consiliu General, la sfârșitul lunii iunie, prin care să împărțim această sarcină între primăriile din București”, a declarat Nicușor Dan

Edilul șef și reprezentanții primăriilor de sector au mai discutat, din nou, și despre prioritizarea zonelor pentru evaluarea vizuală rapidă.

Unul dintre criteriile de prioritizarea a evaluării vizuale rapide și a consolidării este acela al imobilelor aflate în imediata apropiere a căilor de comunicație necesare pentru evacuarea populației, în caz de seism.
Asta deoarece prăbușirea acestor clădiri ar obtura cu moloz drumurile.

Primăria Sectorului 5 vrea să evalueze toate clădirile!

Administratorul public al Sectorului 5, Rareș Hopincă, spune că, deși evaluarea vizuală rapidă presupune o cheltuială însemnată pentru bugetul acestui sector, Primăria din Fabrica de Chibrituri ar fi dispusă să își asume evaluarea vizuală rapidă chiar și a tuturor clădirilor din Sectorul 5.

„Este absolut urgent și vital pentru București să ne ocupăm de clădirile cu potențial risc seismic.
În acest sens, am asumat din partea Sectorului 5 responsabilitatea de a ne ocupa de această cifră repartizată, provizorie, de aproximativ 5500 de imobile.
Disponibilitatea noastră este chiar să ne ocupăm de toate imobilele pentru această identificare preliminară a celor cu potențial risc seismic.
Chiar ne dorim să participăm și să facem acest lucru, într-un ritm cât mai alert.
La o evaluare preliminară din partea noastră, bugetul alocat pentru identificarea vizuală s-ar situa undeva între cinci și opt milioane de lei, pentru toate imobilele din Sectorul 5.
Este o sumă însemnată pentru orice sector. Dar este o cheltuială care trebuie prioritizată, pentru că este absolut necesar să ne ocupăm de urgență de aceste investiții”, a declarat Rareș Hopincă.

Primăria Capitalei ar putea demara evaluarea vizuală rapidă la începutul lui septembrie.

Și directorul Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din subordinea Primăriei Capitalei, Răzvan Munteanu, este optimist. El spune că va demara evaluarea vizuală rapidă la începutul lunii septembrie.

„În mod concret, estimăm că Administrația Municipală cel puțin a Municipiului București pentru Consolidare va începe evaluarea vizuală rapidă cel mai târziu la începutul lunii septembrie.
Avem, deja, elaborat caietul de sarcini, avem zonele identificate. Vom iniția procedura, în perioada imediat următoare.
Estimăm că, la început de septembrie, sfârșit de august – început de septembrie, să putem avea un contract încheiat”, a declarat Munteanu.

Va dura consolidarea 16 milenii?

Numai primarul Sectorului 3, Robert Negoiță este pesimist în ceea ce privește lucrările de consolidare efectuate de către Primăria Municipiului București.

El spune că, în ritmul actual – adică de mai puțin de o clădire consolidată pe an de către PMB, ar fi necesare 16 milenii pentru a consolida cele 16 mii de clădiri care ar trebui evaluate vizual.

„Pe datele prezentate, sunt peste 16 mii de clădiri, în București, peste 16 mii de clădiri, în București, care au potențial de risc seismic.
Repet, potențial. Nu sunt evaluate, încă. Asta ne propunem, să le evaluăm pe toate.
(…)În ritmul în care a consolidat Primăria Generală, în ultimii 33 de ani, adică mai puțin de o clădire pe an, cred că ne va trebui 16 mii de ani să realizăm consolidarea clădirilor despre care vorbim acum.
Vom vedea, peste 16 mii de ani, cum vom sta, dacă vor reuși să ne ținem de acest deziderat.
Adică, haide-ți să plecăm de la niște realități. Noi discutăm, totuși, de faptul că, în ultimii trei ani de zile, Primăria Generală a finalizat o clădire, în ultimii trei ani. O clădire începută în 2018?”, a declarat Robert Negoiță.

Robert Negoiță cere ca Primăria lui Nicușor Dan să nu mai blocheze proiectele Primăriilor de sector, printre care și cele de consolidare.

Edilul Sectorului 3 dă exemplul Școlii nr. 16 „Neagoe Basarab”. Aceasta trebuie demolată, pentru că stă să se prăbușească, dar primarul general Nicușor Dan nu pune pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București hotărârea necesară, spune Negoiță.

„Am întrebat, cât se poate de direct, pe primarul general, de ce nu pune pe ordinea de zi – de anul trecut, un proiect de hotărâre care să ne permită să demolăm o școală din Sectorul 3, pe care am luat-o, tot anul trecut, de la Primăria Generală și stă să cadă.
Iar copiii sunt exilați în altă clădire, în altă școală, pentru că acolo nu se mai poate intra.
Iar, repet, de anul trecut, stă pe masa primarului general și nici măcar nu a pus-o pe ordinea de zi a ședințelor de Consiliu.
Sunt chestiuni care țin de consolidare, de consolidarea clădirilor. Discutăm de școală, discutăm de elevi, discutăm de necesitatea acestui demers.
(…). Neagoe Basarab, Școala 16.
În nenumărate rânduri, l-am întrebat: dom’ primar general, promiteți-mi că o puneți pe ordinea de zi? Nu a vrut să răspundă.
Îmi pare rău că nu a vrut să răspundă acestei întrebări.
Repet, noi avem, deja, proiectul gata, este finanțare obținută. Avem deja finanțare.
Nu putem să ne apucăm de treabă din cauză că nu figurează pe ordinea de zi.
Consilierii nu au ocazia s-o voteze”, a declarat Robert Negoiță.

Zece dintre cele douăsprezece șantiere moștenite de la Administrația Firea sun blocate de peste doi ani și jumătate!

Parcă pentru a-i da dreptate primarului Sectorului 3, directorul AMCCRS recunoaște că 10 dintre cele 12 șantiere de consolidare moștenite de la vechea administrație a Primăriei Capitalei sunt încă blocate, după mai bine de doi ani și jumătate.

Șantierele moștenite din păcate au mari dificultăți din perspectiva documentelor de trasabilitate.
ISC-ul ne respinge, pe măsură ce-i înaintăm câte o documentație, ne respinge documentațiile, pentru că nu sunt complete și nu sunt conforme.
Suntem în situația în care trebuie să facem anumite expertize de calitate, pentru modul în care au fost realizate lucrările la aceste șantiere, pe de o parte.
Iar, pe de altă parte, Compania Municipală (… de Consolidări n.r.), prin lichidatorul judiciar, refuză efectiv să predea șantierele.
Noi am câștigat în instanță denunțarea contractelor și, efectiv, refuză să predea șantierele.
Astăzi, am avut proces cu dumnealor, prin care am solicitat, prin instanță, predarea șantierelor pentru a continua lucrările.
AMCCRS a încheiat, deja, contracte pentru executarea restului de executat.
Însă, sunt două tipuri de probleme. Odată din acestea, de natură juridică și altele, de natură tehnică.
Pe cele de natură tehnică le putem rezolva noi, pe cele de natură administrativă ne-am adresat instanței.

Reporter: Am fost la Biserica Enei 14, nu se întâmpla nimic?

Răzvan Munteanu: Da, este unul dintre imobilele care se află în aceeași situație pe care am descris-o mai devreme.
Din cele vechi, sunt zece șantiere care sunt blocate.
Alte două, vă spuneam, le-am inițiat noi, a răspuns directorul general al AMCCRS la o întrebare București FM.

sursa-bucurestifm.ro

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie