[8 MAI] Memoria colectivă bucureșteană nu prea mai reține faptul că Parcul Tei s-a numit cândva Parcul 8 Mai. Cei care au copilărit în zonă își aduc aminte mai degrabă de trenulețul care lega zona de Tei-Toboc, de capătul de linie de tramvai din vecinătate sau de toboganul de beton. Hai să vorbim despre acesta din urmă și despre semnificația lui 8 mai:
► PARCUL ȘI TOBOGANUL. Amenajarea parcului a venit ca o consecință a definirii salbei de lacuri din nordul și nord-estul Bucureștiului. Au fost lucrări hidrotehnice fără precedent până atunci, realizate sub coordonarea inginerului Nicolae Caranfil între 1932-1937, rezultând asanarea mlaștinilor Colentinei, amenajarea lacurilor Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Buftea și crearea Parcului Național „Regele Carol al II-lea” (azi Herăstrău, oficial Parcul Regele Mihai I al României) ca parte a zonei verzi din nord. Lucrările au fost realizate de Uzinele Comunale București (Regia Apă-Canal în perioada comunistă, Apa Nova în prezent). În 1935 a demarat un proiect care viza poziționarea unui nou parc pe malul de sud-est al Lacului Tei, pe cursul râului Colentina, tot sub coordonarea lui Caranfil. Lucrările s-au oprit în 1939 odată cu debutul celui de-al Doilea Război Mondial și direcționarea investițiilor spre înarmare. Au repornit în 1948, și s-au încheiat în 1950. Noul parc, cu o suprafață de 9 hectare, a primit denumirea 8 Mai, pentru a marca data înființării Partidului Comunist Român, în 1921.
Toboganul din beton făcea parte din configurația inițială a parcului, o noutate ca distracție pentru copii, într-o zonă cvasi-rurală ca cea a bulevardului Lacul Tei de la acea dată. Poza din 1953 arată elevi folosind toboganul. Design-ul era afiliat esteticii postbelice inspirate de cursa pentru cucerirea spațiului cosmic. Odată cu trecerea deceniilor, toboganul a devenit un element reprezentativ al parcului, cunoscut de generații întregi. Mai ales după anii ’80, s-a degradat destul de mult, nu a mai fost îngrijit și, în loc să fie reabilitat pentru a păstra ceva din amenajarea originală, a fost înlăturat la finalul anilor ’90 sau începutul anilor 2000, din câte spun locuitorii cartierului. În prezent mai există doar un tobogan similar, din beton, ceva mai mare, cu două scări de acces, instalat la finalul anilor ’50 în Parcul Floreasca, dar utilizarea lui e acum interzisă pentru că ar fi periculos pentru copii, pentru care a fost creat. Parcul 8 Mai a fost redenumit Parcul Tei (alternativ Parcul Lacul Tei) după 1990 și reamenajat kitschos în 2002-2007.
► DATA. În vara lui 1918, după ce România a semnat la 7 mai un Tratat de Pace umilitor cu Puterile Centrale la finalul Primului Război Mondial, în timp ce în Rusia era în plină revoluție, militanții socialiști bolșevici au creat la București Federația Maximalistă a României, cu scopul de a transforma țara în stat comunist. Constituirea Internaționalei a III-a Comuniste (Comintern) pe 2 martie 1919 a modificat cursul mișcării comuniste în regatul României Mari. Maximaliștii români solicitau afilierea la Comintern, dar ruptura între socialiști și comuniști a fost declanșată tocmai de congresul Cominternului, de la Moscova. Între 8-12 mai 1921 a avut loc la București Congresul Partidului Socialist din România, hotărându-se transformarea lui în Partidul Comunist din România (PCdR) și afilierea la Comintern. PCdR a devenit un instrument al sovieticilor, cu obiectivul subminării ordinii constituționale și a unității teritoriale a României.
În 1924, legea interzicerii activităților comuniste (Legea Mârzescu) trimite PCdR în subteran. Comuniștii români revin în legalitate după 23 August 1944, când România întoarce armele și trece de partea Aliaților (inclusiv a URSS) în al Doilea Război Mondial. Ei preiau apoi pas cu pas puterea și proclamă Republica Populară Română (RPR) pe 30 decembrie 1947. După unificarea PCdR cu Partidul Social-Democrat în 1948, se creează Partidul Muncitoresc Român (PMR), care însă revine la denumirea anterioară în 1965, odată cu venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu. Partidul Comunist Român (PCR) continuă să conducă Republica Socialistă România (RSR) până în decembrie 1989, când regimul se prăbușește în timpul evenimentelor din decembrie. Pe 18 ianuarie 1990, PCR e scos în afara legii prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), semnat de președintele Consiliului, Ion Iliescu. Între 1948-1989, fie că s-a numit PMR sau PCR, constituirea la 8 mai 1821 a formațiunii a fost mereu marcată cu ceremonii și fast.
Cunoașterea denumirilor anterioare a unor locuri din București adaugă profunzime percepției straturilor urbane ale capitalei și ajută la contextualizarea utilizării lor în scopuri propagandistice de către regimurile anterioare.
Foto dreapta via Mihai Burcea: carnet de membru PCdR emis în 1923 și utilizat în 1924, cu câteva luni înainte de scoaterea în afara legii a formațiunii politice.
Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
