[EVENIMENT] Cu ocazia aniversării de 200 de ani a Poliției Române (1822-2022), s-a deschis în sfârșit pentru public o clădire emblematică din centrul istoric al Bucureștiului altcumva interzisă muritorilor de rând care-s buni doar să alimenteze bugetul de stat. S-a deschis doar pentru două zile. E vorba despre Palatul Vămii Poștei, unul dintre cele mai spectaculoase edificii ale capitalei, azi sediul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Așa arată atriumul/holul central, cel mai amplu și mai nobil spațiu din palat.
BACKGROUND. Vama Poștei București, asociată Poștei Centrale, e construită între 1914-1926 pe terenul delimitat de străzile Brezoianu, Mihai-Vodă și Lipscani și Piața Anticarilor, foarte aproape de Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei (azi Muzeul Național de Istorie a României). Arhitectul Statie Ciortan semnează planurile clădirii pe care o proiectează în stil neoromânesc monumental, întâlnit la mai multe edificii publice din aceeași epocă (ex. Ministerul Lucrărilor Publice, în prezent Primăria București). Lucrările de construcție stagnează între 1916-1918, cât capitala e sub ocupația Puterilor Centrale, în timpul Primului Război Mondial. Sunt reluate ulterior, la începutul anilor 1920, iar edificiul e dat în folosință în 1926.
EVOLUȚII. În 1948, primul an al Republicii Populare Române, Direcția Generală a Poliției de Siguranță (serviciul secret din perioada monarhiei) e înlocuită de Direcția Generală a Securității Poporului, redenumită în 1951 Direcția Generală a Securității Statului. Serviciul secret represiv al regimului comunist primește mai multe clădiri în București, printre care fosta Vamă a Poștei și activează acolo până în 1989. La începutul anilor ’90, clădirea devine sediul Ministerului Afacerilor Interne, care se mută în 2006 în fostul sediu al Senatului (fost Comitet Central al Partidului Comunist Român), la Piața Revoluției. IGPR se stabilește în clădire spre finalul anilor 2000.
PREZENT. Sediul IGPR de pe strada Mihai-Vodă nu e vizitabil, deși are statut de edificiu-monument cu istorie bogată și arhitectură uimitoare. Măcar parterul și atriumul de la etaj ar putea fi transformate în Muzeul Poliției Române și deschise permanent publicului. IGPR are oricum și clădirea de pe șoseaua Ștefan cel Mare, deci soluții se pot găsi. Interioarele clădirii se mențin surprinzător de bine, în ciuda multelor instituții care s-au perindat pe acolo în ultimul secol. E regretabil ca cetățenii, care plătesc pentru menținerea acestor interioare, să nu aibă acces la ele. N-ar strica nici banii pe care turiștii străini i-ar da pe vizitare.
Deschideți clădirile-monument, redați-le cetățenilor!
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
