[7 NOIEMBRIE] București, 1956.

Marea Revoluție Socialistă din Octombrie 1917 din Rusia e sărbătorită în noiembrie în capitala Republicii Populare Romîne, cu materiale de propagandă prin centrul orașului.

Ne oprim în trei locuri emblematice, vedem cum erau ornate pentru sărbătoare și comentăm contextul din epocă:

► BACKGROUND. 7 Noiembrie 1917 (25 Octombrie pe stil vechi) marchează finalul Revoluției Ruse (numită de propaganda comunistă Marea Revoluție Socialistă din Octombrie), victoria bolșevicilor conduși de Vladimir Ilici Lenin.

Prima fază a evenimentelor, Revoluția din Februarie, a dus la abdicarea țarului Nicolae al II-lea și înlocuirea autocrației țariste cu două noi centre de putere: Guvernul Provizoriu și Sovietul din Petrograd (ulterior Leningrad, azi Sankt Petersburg).

Guvernul Provizoriu a fost răsturnat în timpul celei de-a doua faze, Revoluția din Octombrie, care a adus Rusiei primul guvern bolșevic.

Revoluția Rusă a adus la putere Partidul Bolșevic al lui Lenin și a generat Războiul Civil Rus (1917-1921), încheiat cu fondarea Uniunii Sovietice (URSS) în 1922.

► ROMÂNIA. România intrase în sfera sovietică de influență după 23 August 1944 (întoarcerea armelor), dar abdicarea regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române la 30 Decembrie 1947 au transformat țara într-un satelit al URSS. Revoluția Rusă a devenit brusc un eveniment extrem de important pe plan local, care trebuia sărbătorit și la noi. După moartea lui Stalin, în 1953, imaginea acestuia nu a mai fost asociată cu evenimentul istoric, în concordanță cu destalinizarea din perioada Hrușciov.

► BUCUREȘTI 1956. Locuitorii orașului s-au pomenit că le vine fastul pe cap și că trebuie să sărbătorească ceva.

În colajul ăsta se vede cum a pregătit regimul marcarea victoriei Revoluției Ruse la București:

• Stânga-sus: Banca Republicii Populare Romîne – Banca de Stat (azi Banca Națională a României), de pe strada Doamnei. Pe clădire tronează, cu litere luminoase, sloganul „Trăiască 7 Noembrie”, iar la nivelul balconului, portretele celor din conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, cu tătucul, Gheorghe Gheorghiu-Dej, în stânga și succesorul său, Nicolae Ceaușescu, la mijloc. Sub portretele comuniștilor de top, sloganul „Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn”. Pe lateralele fațadei principale a clădirii sunt amplasate, simetric, steagurile RPR și URSS.

• Stânga-jos: Casa Centrală a Armatei (azi Cercul Militar), de pe Calea Victoriei. Palatul, iluminat atât de bine doar pentru ocazia festivă, era plin de propagandă. De jos în sus: portretele lui Marx, Engels și Lenin (fără Stalin) pe clădire, apoi sloganul „(…) sub conducerea Partidului, înainte spre victoria socialismului în Republica Populară Romînă”, o selecție cu portretele celor mai importanți lideri ai PMR (Gheorghiu-Dej pe centru-dreapta) + un slogan la balconul central, panouri cu texte de propagandă (stânga – „(…) Trăiască în veci prietenia Romîno-Sovietică”, dreapta – „Trăiască poporul romîn, stăpîn pe soarta sa, constructor al socialismului”) și o ilustrație a cuceririi Palatului de Iarnă din Sankt Petersburg (moment-cheie al Revoluției Ruse) pe esplanadă și litere enorme în fața Fântânii Sărindar ce compun sloganul „Trăiască 7 Noiembrie”.

• Dreapta: Palatul Telefoanelor, de pe Calea Victoriei. Pe colț, pe toată lungimea clădirii, e dispus cu litere enorme același slogan „Trăiască 7 Noembrie”.

Observați că scrierea oscilează între „noembrie” (specific antebelicului și interbelicului) și „noiembrie” (specific postbelicului și prezentului). În 1953 a fost implementată o reformă ortografică pentru simplificarea scrierii limbii române, iar anii ’50 mai ales au fost marcați de coexistența stilurilor de scriere pre-reformă și post-reformă.

E interesant de văzut ce eforturi se făceau cu propaganda în anii ’50 și cum erau folosite clădiri emblematice ale capitalei, ridicate sub „odioasa monarhie burghezo-moșierească”, în acest scop în etapele de început ale regimului comunist în România, despre care nu prea se vorbește, punându-se de obicei accent pe perioada Ceaușescu (1965-1989).

La data fotografiilor, prima realizare urbanistică majoră a regimului democrat-popular postbelic, Casa Scînteii (azi Casa Presei), era în fazele finale de execuție.

de Raiden

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.