[27 DECEMBRIE 1989] La București se consolida noua putere, reprezentată de Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) și Guvernul condus de Petre Roman. CFSN întreprinde acțiuni politico-administrative. Pe 27 decembrie, e ales Biroul Executiv al CFSN compus din: Ion Iliescu – președinte, Dumitru Mazilu – prim-vicepreședinte, vicepreședinți – Cazimir lonescu, Kiraly Karoly; secretar – Dan Marțian; membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacșa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu. Pe străzile Bucureștiului sunt încă tancuri, „teroriștii” încă mai trag. Unul dintre cele mai importante edificii ale Bucureștiului, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România (fostul Palat Regal), din Piața Palatului (azi Revoluției), e devastat de foc și gloanțe.
► BACKGROUND. Clădirea e începută în anii ’30, după ce vechiul Palat Regal, din perioada regelui Carol I, e devastat de un incendiu în 1926.
Regele Carol al II-lea își dorește un palat regal mai impunător și mai modern. Inițial, aripa Imperială (nordică) a edificiului e reconstruită respectând amplasamentul celei de dinainte , dar e ulterior redefinită pentru a avea o curtea de onoare mai mare. Bombardamentele din august 1944, efectuate de aviația Germaniei Naziste după întoarcerea armelor de către România pe 23 August, prind aripa Imperială redefinită în construcție și o avariază. Lucrările sunt finalizate după al Doilea Război Mondial. Palatul Regal devine Palatul Consiliului de Stat al Republicii, iar aripa Imperială devine aripa Știrbei-Vodă, după strada adiacentă. Ulterior, Muzeul de Artă își stabilește și el sediul în fostul Palat Regal. Clădirea e distrusă și avariată în noaptea de 22-23 decembrie 1989 în proporție de 80%, peste 1000 de lucrări sunt degradate sau distruse. Din relatările angajaților, incendiul a pornit dintr-o cameră lipită de laboratorul de restaurare pictură în ulei, unde erau depozitate circa 40 de lucrări. Laboratorul, situat în aripa sudică (Știrbei-Vodă) a muzeului, a ars parțial, obiectele topindu-se pur și simplu. Camera cu tablouri așezate pe rasteluri s-a făcut scrum. Distrugerile ar fi fost cauzate de proiectile cu napalm, asta și din cauza violenței focului. Acesta s-a extins apoi în tot palatul. Nu există, până în prezent, un raport sau act oficial care să ateste exact ce lucrări aflate în muzeu sau în depozitul atelierului de restaurare au dispărut sau au ars în decembrie 1989. Muzeul de Artă e redeschis abia în 2000, după ample lucrări de restaurare.
► POZELE. Cea de sus, realizată pe 25 decembrie 1989, arată cât de avariată de incendiu (la interior) și rafale de mitralieră (la exterior) e aripa Știrbei-Vodă a Muzeului de Artă. Cadrele din centru și de jos sunt cu interioarele acestei aripi, ipostaze mai puțin cunoscute.
Fostul Palat Regal de pe Calea Victoriei a fost demolat, reconstruit, bombardat, incendiat, ciuruit de gloanțe și în cele din urmă restaurat. Istoria clădirii se suprapune peste istoria României, mai ales în secolul 20, când palatul a fost sediu de instituție de stat cu rol de conducere, atât sub monarhie cât și-n perioada comunistă.
foto: arhiva Agerpres
de Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
