[CUTREMUR 1977] La fiecare comemorare a cutremurului din 4 martie 1977 (7,2 grade pe scara Richter, durată aproape un minut), detaliem câte un caz celebru de clădire prăbușită în București. E rândul blocului Scala.

IMPORTANT: blocul Scala e clădirea de pe colțul bulevardului Bălcescu cu strada C. A. Rosetti, nu Palatul Scala, clădirea cu cinematograf de peste drum (colțul bulevardului Magheru cu strada C. A. Rosetti).

► 1937: pe colțul bulevardului Brătianu (azi Bălcescu) cu strada C. A. Rosetti (până recent Clemenței) apare un panou care anunță că pe locul casei cu un singur nivel în stil neoclasic francez de la final de secol 19 și al parcelei vecine se va construi un proiect nou: blocul Algiu, numit așa după proprietar

► 1937-1938: se inaugurează blocul Algiu, parte a avangardei art deco a orașului pe axa Universitate-Romană, curent care face dispărute multe case de secol 19 de acolo. Colțul clădirii se definește ca un turn îndrăzneț, mai înalt decât lateralele. Finisajele sunt de excepție și apartamentele se vând repede. Spațiul generos de la parter e închiriat de Sindicatul Artelor Frumoase.

► 1940: pe 10 noiembrie are loc un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter. Blocul Algiu supraviețuiește, însă îi e afectată structura de rezistență, la vremea construcției neexistând standarde antiseismice. Intervențiile de urgență post-seism sunt insuficiente și superficial realizate.

► 1941: blocul Algiu poartă urmele cutremurului din 1940: crăpături mari pe fațadă, semn al șubrezirii structurii, dar arborează drapelele național și al puterilor Axei odată cu intrarea României în al Doilea Război Mondial în iunie, de partea Germaniei Naziste și Italiei Fasciste

► anii ’50: spațiul ocupat înainte de război de Sindicatul Artelor Frumoase e transformat în Cofetăria Scala, care devine un simbol al centrului capitalei și fixează în mentalul colectiv noua denumire a fostului bloc Algiu: blocul Scala.

► anii ’50-’60: crăpăturile rămân vizibile pe fațada blocului Scala, apărând chiar și în ilustratele oficiale promovate în scop turistic de regim

► 1977: pe 4 martie, blocul Scala se prăbușește complet, transformându-se într-un morman de moloz, singura clădire prăbușită total, din care nu mai rămâne nimic. Șubrezirea structurii de rezistență în 1940, și intervenția asupra stâlpilor de rezistență de la parter la amenajarea cofetăriei pecetluiesc soarta imobilului.

► după 1977: terenul e curățat și pe locul vechiului bloc Scala apare blocul Scala II, diferit stilistic de primul. Noul bloc urmează liniile arhitecturii utilitare și nu epatează ca predecesorul său, dar prezintă totuși un volum cu accent de înălțime pe colț, mai redus ca cel anterior.

► anii 2010: în prima parte a deceniului, blocul Scala II e anvelopat termic, își pierde volumetria inițială iar balcoanele – singurul element prin care se distingea clădirea – sunt închise cu termopane.

Blocul Scala e în prezent o clădire oarecare și nu există nici măcar o placă să amintească ce s-a întâmplat acolo. Locul rămâne extrem de important pentru a înțelege evoluția unei parcele din centrul Bucureștiului în secolul 20 dar și pentru a învăța din greșelile trecutului, mai ales când e vorba de vieți omenești.

de Raiden

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.