Ok, pe 1 Decembrie s-a serbat cu mult fast centenarul Marii Uniri după ce tot anul ne-a fost băgat pe gât de autorități, dar cum va fi marcat centenarul lui 13 decembrie 1918? Probabil deloc.

Azi se împlinește fix un secol de la reprimarea sângeroasă a primei manifestații muncitorești de amploare în care s-au cerut salarii decente, program de lucru uman și condiții mai bune de muncă. Citește postarea, mergi dincolo de mistificarea din perioada comunistă și descoperă noi dimensiuni ale unui loc cunoscut de pe Calea Victoriei: spațiul din fața Hotelului Novotel.

 

[13 DECEMBRIE] Între 1948 și anii ’90, strada Ion Câmpineanu din centrul Bucureștiului, care pornește din Calea Victoriei și duce la Sala Palatului, s-a numit 13 Decembrie. Ce e cu data asta?

► PROTEST. Pe 13 decembrie 1918 a avut loc o manifestație importantă a muncitorilor din București. Aproape 600 de muncitori tipografi din capitală au încetat lucrul, au ieșit pe stradă și s-au îndreptat spre Ministerul Industriei și Comerțului. Printre ei erau și agitatori. S-a scandat „Jos armata! Jos Regele! Trăiască Republica!”. Când muncitorii au ajuns în Piața Teatrului (amplasament actual al hotelului Novotel), foarte aproape de Palatul Regal (actual Muzeu de Artă) au fost întâmpinați de forțele de ordine: Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, grupate pe str. Câmpineanu. Comandantul, generalul Mărgineanu, a telefonat primului-ministru Ion I. C. Brătianu cerându-i aprobarea de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului rămânând 16 morți și zeci de răniți. După preluarea puterii, propaganda comunistă a susținut că au fost 102 morți și sute de răniți. Au fost arestate sute de muncitori, membri ai mișcării sindicale și ai Partidului Socialist.

► REVENDICĂRI. Chiar dacă evenimentele de pe 13 Decembrie 1918 au fost mistificate de istoriografia din perioada comunistă, ele nu pot fi ignorate. A fost, practic, prima manifestație de amploare în care se cereau salarii decente (muncitorii erau plătiți mizerabil), program de lucru ajustat (se munceau chiar și 14 ore pe zi, nu existau weekend-uri libere) și condiții mai bune de muncă (nu se putea vorbi de siguranța muncii, asigurări de sănătate etc.). Revendicări îndreptățite, însă abia din anii ’20 avea să se reformeze un pic în România statutul angajaților, mai ales al celor care prestau muncă fizică.

Str. 13 Decembrie și-a reluat numele original, Ion Câmpineanu, după 1989.

de Raiden