În ceea ce priveşte modul de raportare la minorităţi, studiul arată că aproximativ 61% dintre respondenţi au declarat că nu ar fi de acord ca persoanele provenind din grupuri minoritare să facă parte din familia lor şi acelaşi procent de persoane nu ar participa la o întâlnire pe o temă referitoare la un grup minoritar. 43% se declară nederanjaţi de posibilitatea de a avea vecini ce aparţin unei minorităţi de orice fel. În schimb, 53% au menţionat faptul că au prieteni ce aparţin unui grup minoritar.
Potrivit studiului, distanţa socială (toleranţa faţă de ceilalţi) este, în medie, una mare chiar dacă o bună parte dintre respondenţi spun despre Bucureşti că este un oraş ce respectă minorităţile de orice fel. „Este foarte probabil ca cei care au considerat oraşul ca fiind tolerant să se gândească la societate în genere. Întrebările legate de viaţa personală funcţionează pe alt plan. Aş atrage totuşi atenţia că diferenţa nu este foarte mare: 56% din respondenţi consideră oraşul tolerant sau foarte tolerant, 38-53% chiar demonstrându-şi toleranţa în speţe concrete. În alte cuvinte, vorbim de o defazare de (doar) 3%-18% din populaţia oraşului, adică probabil mai mult de o zecime fiind cei care se consideră mai puţin toleranţi decât media”, a precizat Barbu Mateescu.
AGERPRES
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
