foto: instagram.com/raidenbucharest
[BOSIANU] Clădirile bucureștene cu relevanță în perioada Unirii Principatelor, 24 Ianuarie 1859, zac în paragină sau neglijare, la pol opus de falsul patriotism afișat anual în cel mai scârbos mod de potențații politici ai momentului, incapabili și nedispuși să respecte istoria. Exemplu: casa unde a locuit Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1859.
Un loc bucureștean surprinzător: Casa Bosianu de pe strada Cuțitul de Argint, lângă dealul Filaret, la marginea Parcului Carol I. E printre puținele clădiri neogotice din oraș, ridicată pe la 1850 după planurile arhitectului Luigi Lipizer. A aparținut juristului și omului politic Constantin Bosianu, ministru al Justiției, prim-ministru și președinte al Senatului, printre altele. Niște trepte monumentale de piatră conduc spre intrarea principală spectaculoasă, orientată spre grădina adiacentă parcului. Construcția include un turn care adăpostește scara principală, din lemn, ce duce la o terasă circulară străjuită de creneluri ca de cetate (foto stânga).
În Casa Bosianu, pe atunci departe de centrul Bucureștiului, a locuit Alexandru Ioan Cuza înainte de definitivarea procesului de alegere a sa ca domn al Principatelor Unite, la începutul lui 1859 și a purtat discuții cu susținătorii săi din Țara Românească. Saloanele spațioase ale reședinței lui Constantin Bosianu, mare cuzist, i-au găzduit pe viitorul domnitor și pe soția sa, Elena. S-a considerat la acel moment că această casă putea garanta siguranța lui Cuza, fiind practic izolată. Turnul de observație înalt permitea supravegherea constantă a Câmpiei Filaretului și a mlaștinilor vecine (viitor amplasament al Parcului Carol I), în timp ce trupele de arnăuți păzeau imobilul. Există legenda că pe terasa turnului ar fi fost și arcași în vremea aia. Legat de Cuza sau nu, geamurile unor uși de la parterul casei includ sticlă colorată, în culorile amestecate roșu, albastru, galben ale drapelului Principatelor Unite (foto dreapta).
După moartea lui Bosianu, în 1882, casa devine sediul Institutului Meteorologic, azi parte a Institutului Astronomic al Academiei Române, cu rol de bibliotecă. Afectat de curemurele din 1940 și 1977, imobilul e reparat în anii ’90 dar de atunci, mai ales exteriorul se degradează considerabil. E revoltător că Academia Română, proprietarul casei, nu investește pentru a face locul ăsta un punct pe harta turistică a capitalei, mai ales grație relevanței istorice, nu să fie o altă clădire obscură ascunsă de vegetația sălbatică.
Desigur că statul român, mereu slab la apărarea istoriei Bucureștiului și a țării, la prezervarea monumentelor relevante pentru memoria orașului, n-a avut nici cel mai mic interes să oblige Academia Română să restaureze ok clădirea și să amenajeze acolo un hub contemporan, nu doar o bibliotecă prăfuită cu circuit închis. Ar fi tare să se deschidă la Bosianu un memorial/muzeu al Unirii Principatelor cu detalierea șederii lui Cuza acolo și orice altceva benefic cultural pentru comunitatea locală și pentru turism. Hai să dăm mână cu mână să punem administrația la treabă!
Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
