Prețul mediu solicitat pentru o locuință închiriată în București a ajuns la aproximativ 594 de euro pe lună în mai 2026. O garsonieră era listată, în medie, la 395 de euro, iar un apartament cu două camere la 583 de euro. Datele provin din anunțurile publicate pe o platformă imobiliară și nu reprezintă chiriile finale negociate de proprietari și locatari.
Tot mai mulți români caută locuințe de închiriat, în timp ce interesul pentru cumpărare a început să scadă.
Datele colectate de platforma Storia arată că, în aprilie 2026, cererea pentru închirieri a fost cu 4% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. Pe segmentul locuințelor de vânzare, cererea a scăzut cu 8%.
Cifrele descriu activitatea utilizatorilor platformei la nivel național. Ele nu demonstrează că fiecare oraș a avut aceeași evoluție și nici că România a renunțat la preferința tradițională pentru proprietate.
Arată însă o schimbare a comportamentului celor care caută o locuință: chiria poate deveni o soluție temporară pentru persoanele care amână cumpărarea sau nu se mai încadrează în bugetul necesar unei achiziții.
Aproape 600 de euro pe lună în București
În mai 2026, prețul mediu solicitat pentru o locuință oferită spre închiriere în București era de aproximativ 594 de euro pe lună.
Media națională calculată pe baza anunțurilor analizate de Storia era de 503 euro.
Bucureștiul rămânea astfel una dintre cele mai scumpe piețe de închiriere din România, peste media marilor orașe analizate.
Prețurile diferă însă semnificativ în funcție de numărul camerelor și de sector.
În Capitală, proprietarii solicitau în medie:
- aproximativ 395 de euro pentru o garsonieră;
- aproximativ 583 de euro pentru un apartament cu două camere;
- aproximativ 846 de euro pentru un apartament cu trei camere.
Față de mai 2025, garsonierele s-au scumpit cu aproximativ 3%, apartamentele cu două camere au rămas la un nivel apropiat, iar cele cu trei camere au înregistrat o scădere de aproximativ 2%.
Această evoluție arată că piața nu se mișcă uniform. Creșterea interesului pentru închiriere nu produce automat scumpiri pentru toate tipurile de apartamente.
Între 380 și 449 de euro pentru o garsonieră
Cele mai mici prețuri medii solicitate pentru garsoniere au fost înregistrate în sectoarele 2 și 4, unde nivelul era de aproximativ 380 de euro pe lună.
În Sectorul 3, media era de aproximativ 390 de euro, iar în Sectorul 6 ajungea la 399 de euro.
În Sectorul 5, proprietarii solicitau în medie 400 de euro. Acest sector a avut și cea mai mare creștere anuală pentru garsoniere, de aproximativ 14%.
Sectorul 1 rămânea cel mai scump, cu o medie de 449 de euro pe lună.
Diferența dintre cel mai ieftin și cel mai scump sector era astfel de aproape 70 de euro pe lună.
Aceste medii nu înseamnă că orice garsonieră din Sectorul 1 costă 449 de euro sau că nu pot exista locuințe mai scumpe în celelalte sectoare. Prețul concret depinde de cartier, apropierea de metrou, suprafață, dotări, vechimea clădirii și starea apartamentului.
Două camere: de la 500 la 680 de euro
Apartamentele cu două camere, categoria cel mai des căutată în anii anteriori pe platformă, aveau în mai un preț mediu solicitat de aproximativ 583 de euro în București.
Cel mai accesibil sector din eșantion era Sectorul 4, cu o medie de 500 de euro pe lună.
În Sectorul 6, media ajungea la 520 de euro, iar în sectoarele 3 și 5 era de aproximativ 550 de euro.
Sectorul 2 avea un preț mediu de 650 de euro.
În Sectorul 1, proprietarii solicitau în medie 680 de euro pentru un apartament cu două camere.
Față de anul precedent, segmentul a rămas relativ stabil la nivelul întregului București. Au existat însă diferențe între sectoare: în Sectorul 1 media a crescut cu aproximativ 5%, iar în sectoarele 5 și 6 au fost raportate scăderi.
Trei camere: diferență de 500 de euro între sectoare
Cele mai mari diferențe apar în cazul apartamentelor cu trei camere.
În Sectorul 6, prețul mediu solicitat era de aproximativ 600 de euro pe lună.
Sectorul 4 avea o medie de 640 de euro, iar sectoarele 3 și 5 ajungeau la aproximativ 700 de euro.
În Sectorul 2, un apartament cu trei camere era oferit în medie la 900 de euro.
Sectorul 1 se afla mult peste restul orașului, cu o medie de aproximativ 1.100 de euro pe lună.
Diferența dintre extreme ajunge astfel la aproximativ 500 de euro lunar.
Media ridicată din Sectorul 1 poate fi influențată de numărul mai mare al proprietăților premium, de apartamentele situate în zonele de nord și de suprafețele mai mari. Datele publicate nu permit separarea exactă a acestor factori.
Prețul din anunț nu este întotdeauna chiria plătită
Toate valorile prezentate sunt prețuri solicitate în anunțurile publicate pe platformă.
Ele nu reprezintă automat sumele înscrise în contractele de închiriere.
Proprietarul poate accepta o negociere în funcție de:
- perioada contractului;
- plata în avans;
- existența animalelor de companie;
- numărul persoanelor care vor locui în apartament;
- data mutării;
- mobilier și dotări;
- concurența altor apartamente din zonă.
În același timp, chiriașul poate suporta și alte costuri: garanția, comisionul agenției, utilitățile, întreținerea și eventualele locuri de parcare închiriate separat.
Nu există o bază oficială publică în care să fie centralizate toate contractele de închiriere din București și sumele efectiv plătite.
Date insuficiente pentru a verifica chiria medie finală negociată în București în mai 2026.
De ce crește interesul pentru chirii
Datele platformei arată doar evoluția căutărilor și contactărilor. Ele nu stabilesc cu exactitate motivele fiecărui utilizator.
Există însă un context verificabil.
În mai 2026, apartamentele din București erau scoase la vânzare la un preț mediu solicitat de 2.295 de euro pe metru pătrat, cu 12,8% mai mult decât în aceeași lună din 2025.
Pentru apartamentele noi, prețul mediu solicitat ajunsese la 2.637 de euro pe metru pătrat, în creștere anuală cu 24,4%.
Atunci când prețurile de achiziție cresc mai repede decât veniturile disponibile sau capacitatea de creditare, o parte dintre cumpărători poate amâna decizia și poate rămâne mai mult timp în chirie.
Aceasta este o explicație economică posibilă, nu o concluzie demonstrată pentru fiecare persoană care a accesat un anunț de închiriere.
Mai multe căutări nu înseamnă automat mai multe contracte
Creșterea cu 4% a cererii pentru închirieri provine din activitatea înregistrată pe Storia.
Cererea măsurată de o platformă poate include vizualizări, căutări sau contactări și nu este identică cu numărul contractelor semnate.
Aceeași persoană poate consulta zeci de anunțuri înainte de a închiria o singură locuință sau poate renunța la mutare.
Nici datele ANCPI nu pot completa această lipsă. Agenția publică numărul vânzărilor imobiliare și al ipotecilor, dar nu centralizează contractele private de închiriere.
În mai 2026, ANCPI a înregistrat 9.619 vânzări de imobile în București. Numărul include apartamente, case, terenuri și alte proprietăți și nu poate fi comparat direct cu activitatea de pe piața chiriilor.
Bucureștiul nu are o singură piață a chiriilor
Media de 594 de euro este utilă pentru observarea tendinței generale, dar spune puțin despre apartamentul concret pe care îl caută un chiriaș.
În același oraș există:
- garsoniere de 380 de euro;
- apartamente cu două camere de 500 de euro;
- locuințe cu trei camere care depășesc 1.000 de euro;
- proprietăți vechi fără renovări;
- apartamente noi cu parcare și servicii incluse.
Sectorul este doar primul nivel al comparației. Chiar în interiorul aceluiași sector, diferențele dintre cartiere pot fi mari.
Apropierea de metrou, distanța față de locul de muncă și costul deplasării pot conta mai mult decât diferența de câteva zeci de euro dintre două chirii.
Creșterea interesului pentru închiriere nu înseamnă că locuințele au devenit mai accesibile.
În București, chiria câștigă teren într-un moment în care și cumpărarea, și închirierea presupun bugete tot mai greu de susținut.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
