Cum arată curtea interioară a clădirii care adăpostește cel mai vechi cinematograf din București care zace abandonat în centrul orașului? Dar scările? Află din postarea asta.
▶ CONTEXT. Urmare a construirii Academiei (azi Universitatea București), după 1870 se deschide în fața edificiului monumental prima arteră de anvergură din București: bulevardul Academiei (redenumit Elisabeta în interbelic), prelungit ulterior dincolo de intersecția cu Podul Mogoșoaiei (după 1877, Calea Victoriei) în jos, spre Grădina Cișmigiu. Noua arteră începe să fie populată cu clădiri, multe dintre ele incluzând săli de teatru/cinema.
▶ CINEMA. Una dintre primele construcții de pe noul bulevard e Cinema Trianon, ridicat în 1884 și atribuit arhitectului Alexandru Orăscu, care proiectase și Universitatea. Imobilul de care după 1911 s-a lipit Cercul Militar avea la parter în interbelic berăria La Calul Bălan. „Trianon” e o denumire cel mai probabil dată după Primul Război Mondial.
Tratatul de la Trianon (1920) s-a semnat în Palatul Marele Trianon din complexul Versailles de lângă Paris, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, ca succesoare a Imperiului Austro-Ungar, învins. Prevederea relevantă pentru România era consfințirea alipirii Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului la Vechiul Regat, deci recunoașterea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Documentul istoric a redefinit granițele în interiorul Europei, a debutat etapa statelor naționale și ordinea geopolitică pe continent până la al Doilea Război Mondial.
Imobilul de pe bulevardul Elisabeta e naționalizat după al Doilea Război Mondial însă funcțiunea clădirii se menține, sub noul nume Cinema București, care îl fixează în mentalul colectiv postbelic. Cinema București deschide lanțul e săli de cinema cochete, azi defunct, de pe bulevard.
După anii ’90, odată cu ascensiunea mall-urilor cu multiplex integrat, cinematografele mici se-nchid unul după altul. Ultima proiecție la Cinema București are loc în 2004. Clădirea devine depozit de mobilă veche, apoi se-nchide total. Azi e doar o altă fațadă veche mai degradată cu fiecare an care trece. Totuși, fațada cu firma arhicunoscută ascunde spații interesante.
▶ CURTEA. Curtea interioară a clădirii, destul de generoasă, separă tronsoanele rezidențiale de sala de cinema, care se găsește în spate, spre strada Constantin Mille (fostă Sărindar). Aripile rezidențiale simetrice au fațadele frumos și simetric ornamentate. Timpanele (ornamentele) de deasupra ferestrelor alternează formele curbată și triunghiulară, se mențin încă bine. Din curtea în care au fost aduse plante se intră spre treptele care duc la etajele cu apartamente. Scările păstrează balustrada originală de secol 19, cu feronerie ornamentată. Există o pasarelă care conectează aripile la nivelele superioare. Accesul către fosta sală de cinema e blocat, spațiul stă nefolosit.
Bucureștiul și-ar crește valoarea adăugată dacă și-ar reactiva rețeaua de cinematografe mici centrale sau de cartier. Ar aduce un aer de diversitate pe o piață monotonă dominată de lanțurile de cinematografe de mall. Pentru asta, e nevoie de cetățeni informați și implicați care să pună administrația la treabă și de o administrație care să-și revitalizeze clădirile din ogradă, să identifice și să oblige proprietarii imobilelor vechi cu cinema să le pună în siguranță, apoi să găsească de comun acord soluții pentru restaurarea lor și redarea către comunitate.
Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
