9.2 C
București
marți, noiembrie 3, 2026

Câte grade trebuie să ai în casă iarna ca să plătești mai puțin la încălzire. Temperaturile potrivite pentru fiecare cameră

O locuință prea încălzită înseamnă cheltuieli mai mari, dar nici reducerea exagerată a temperaturii nu este o soluție. Diferențele de numai câteva grade pot influența factura lunară, calitatea somnului și confortul familiei. Important este să adaptezi încălzirea la felul în care folosești fiecare încăpere.

Odată cu scăderea temperaturilor, încălzirea locuinței redevine una dintre cele mai importante cheltuieli ale sezonului rece. Pentru mulți bucureșteni, întrebarea nu mai este doar cât va costa căldura în această iarnă, ci și cum poate fi redus consumul fără să renunțe la confort.

Una dintre cele mai simple soluții este reglarea temperaturii în funcție de destinația camerelor. Un dormitor nu trebuie încălzit la fel ca sufrageria, iar un hol folosit doar pentru trecere nu are nevoie de aceeași temperatură ca încăperea în care familia petrece seara.

Diferențele par nesemnificative, dar pot conta pe durata unei ierni întregi, mai ales în apartamentele cu centrale proprii și posibilitatea de a controla individual radiatoarele.

Câte grade sunt suficiente în sufragerie

În camera de zi, unde oamenii petrec adesea câteva ore fără prea multă mișcare, temperatura confortabilă se situează, de regulă, între 20 și 22 de grade Celsius.

În locuințele bine izolate, 20 de grade pot fi suficiente. În schimb, într-un apartament cu ferestre vechi, pereți reci sau curenți de aer, aceeași temperatură poate fi percepută diferit.

Senzația de confort nu depinde exclusiv de ceea ce indică termostatul. Contează umiditatea, temperatura suprafețelor din jur și chiar locul în care este amplasată canapeaua.

De aceea, înainte de a ridica temperatura la 23 sau 24 de grade, merită verificat dacă pierderile de căldură pot fi reduse. Ferestrele care nu se închid corespunzător, radiatoarele acoperite de mobilier sau perdelele groase care împiedică circulația aerului cald pot afecta eficiența încălzirii.

Dormitorul nu trebuie să fie cea mai caldă cameră

Obiceiul de a încălzi puternic dormitorul înainte de culcare nu este întotdeauna benefic.

Pentru mulți adulți, o temperatură de aproximativ 17-19 grade poate favoriza un somn confortabil, dacă lenjeria și îmbrăcămintea de noapte sunt potrivite.

O cameră excesiv de caldă poate provoca transpirație, disconfort și treziri repetate. În plus, menținerea unei temperaturi ridicate pe toată durata nopții presupune un consum suplimentar de energie.

Totuși, aceste valori nu reprezintă o regulă universală. Persoanele în vârstă, cele cu anumite probleme de sănătate și copiii mici pot avea nevoi diferite. Pentru persoanele vulnerabile, menținerea unei temperaturi de cel puțin 18 grade în spațiile ocupate este un reper important, iar în unele situații poate fi nevoie de mai mult.

Scopul nu este ca dormitorul să devină rece, ci să fie evitată încălzirea inutilă.

Baia are nevoie de mai multă căldură, dar nu permanent

Baia este una dintre puținele încăperi în care o temperatură mai ridicată se justifică pentru perioade scurte.

Înaintea dușului sau a băii, aproximativ 21-23 de grade pot asigura un confort mai bun, în special dimineața și seara.

Nu este însă necesar ca această temperatură să fie păstrată permanent, dacă încăperea nu este utilizată.

La fel de importantă este eliminarea umidității. După un duș fierbinte, vaporii se pot depune pe pereți, oglinzi și alte suprafețe reci. Dacă umezeala persistă, crește riscul apariției mucegaiului.

Ventilația corespunzătoare și încălzirea moderată sunt mai utile decât alternarea între o baie foarte fierbinte și una complet rece.

În bucătărie, căldura vine și de la gătit

Bucătăria poate fi menținută, în multe locuințe, la aproximativ 18-20 de grade.

Cuptorul, plita și celelalte aparate folosite pentru prepararea alimentelor degajă căldură, ceea ce poate ridica temporar temperatura încăperii.

Într-un apartament cu bucătărie deschisă către sufragerie, diferențele sunt mai greu de controlat, deoarece aerul circulă între cele două spații.

În schimb, dacă bucătăria este separată și nu este folosită ca loc principal pentru petrecerea timpului, nu există un motiv economic pentru a o încălzi permanent la nivelul sufrageriei.

Holurile și camerele nefolosite pot avea temperaturi mai reduse

Spațiile de trecere nu necesită, în general, aceeași încălzire ca încăperile în care se petrec multe ore.

În holuri, temperaturile de aproximativ 16-18 grade pot fi suficiente, în funcție de configurația locuinței și de condițiile de izolare.

Situația este mai delicată în cazul camerelor utilizate rar. Oprirea completă a încălzirii poate părea o metodă eficientă de economisire, dar răcirea excesivă a pereților favorizează condensul atunci când aerul umed din restul locuinței ajunge în aceste spații.

Pe termen lung, economiile obținute la încălzire pot fi anulate de cheltuielile pentru combaterea igrasiei și refacerea finisajelor.

Temperatura minimă potrivită depinde de izolație, umiditate și durata în care încăperea rămâne nefolosită.

Cât economisești dacă reduci temperatura cu un singur grad

O ajustare aparent minoră poate avea efect asupra consumului.

Ca regulă orientativă, reducerea temperaturii interioare cu un grad Celsius poate diminua necesarul de energie pentru încălzire cu aproximativ 5-7%, în anumite condiții.

Asta nu înseamnă că factura finală va scădea automat cu același procent. Costul depinde de tarife, sistemul de încălzire, temperatura exterioară, izolarea clădirii și eventualele componente fixe ale facturii.

Totuși, diferența dintre menținerea constantă a 23 de grade și încălzirea la 20-21 de grade poate deveni relevantă pe parcursul mai multor luni.

Economia nu presupune neapărat investiții costisitoare. Uneori este suficientă o reglare mai atentă a termostatului și adaptarea temperaturii la programul zilnic al familiei.

Greșeala care poate anula economiile la încălzire

În încercarea de a reduce facturile, unele persoane opresc complet căldura atunci când pleacă de acasă, indiferent de temperatura exterioară.

Metoda nu este întotdeauna potrivită.

În locuințele care se răcesc repede, pereții și mobilierul pierd căldură, iar revenirea la o temperatură confortabilă poate dura mult. În plus, suprafețele reci, în combinație cu umiditatea ridicată, pot favoriza condensul.

Reducerea moderată a temperaturii în perioadele de absență este, în multe situații, mai practică decât oprirea completă a sistemului, mai ales pe vreme geroasă.

Eficiența acestei strategii depinde însă de durata absenței și de tipul instalației. Sistemele de încălzire prin pardoseală, de exemplu, reacționează mai lent la schimbările de temperatură decât multe instalații cu radiatoare.

De ce unele apartamente sunt reci chiar și la 22 de grade

Două locuințe încălzite la aceeași temperatură nu oferă neapărat același confort.

Într-un apartament cu pereți exteriori insuficient izolați, ferestre neetanșe sau pardoseală rece, locatarii pot simți nevoia să ridice termostatul pentru a compensa pierderile de căldură.

Problema nu este întotdeauna temperatura aerului, ci modul în care căldura este păstrată și distribuită.

Înainte de a crește consumul, pot fi utile verificarea etanșeității ferestrelor, eliberarea spațiului din fața radiatoarelor și aerisirea scurtă, dar eficientă.

Un termometru de interior, eventual însoțit de un aparat pentru măsurarea umidității, poate oferi informații mai relevante decât simpla senzație că într-o cameră este prea frig.

Cum îți reglezi încălzirea fără să sacrifici confortul

Ca punct de plecare pentru o locuință obișnuită, temperaturile pot fi organizate astfel:

  • Sufragerie: 20-22°C, în timpul utilizării.
  • Dormitor: 17-19°C pentru mulți adulți, adaptat nevoilor individuale.
  • Bucătărie: 18-20°C.
  • Baie: 21-23°C în intervalele de utilizare.
  • Holuri: 16-18°C, dacă nu apar probleme de condens și confort.

Aceste intervale sunt orientative, nu limite obligatorii. În apartamentele cu termostat unic sau încălzire centralizată, controlul separat al temperaturii poate fi limitat.

O locuință eficient încălzită nu este aceea în care toate radiatoarele funcționează permanent la maximum, dar nici aceea în care oamenii suportă frigul pentru a economisi.

Diferența o face adaptarea consumului la nevoile reale, fără să fie ignorate calitatea aerului, umiditatea și particularitățile clădirii.

Într-o iarnă cu facturi greu de anticipat, câteva grade reglate inteligent pot conta mai mult decât încercarea de a încălzi întreaga locuință la aceeași temperatură, indiferent dacă încăperile sunt folosite sau nu.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie