Cartierul Bucureștii Noi, în accepțiunea contemporană, își are originea în anii ’50, când fostă comună suburbană a întrat în limita administrativă a Capitalei, ca parte a Raionului Grivița Roșie și parțial a Raionului 30 Decembrie – unități administrative definite la începutul deceniului, explică Alexandru Petrescu
În imagine, b-dul Bucureștii Noi și blocurile din anii ’50, pe atunci proaspăt construite.Este vorba de un ansamblu care includea locuințe, magazine, Cinematograful „Înfrățirea între Popoare” (ulterior Teatrul Masca, acum abandonat), dar și Parcul Bazilescu și Teatrul de Vară „Nicolae Bălcescu” (azi abandonat).
Stilul realist-socialist, cu elemente neoclasicizante al construcțiilor, era inspirat de Moscova lui Stalin, influența principală la noi în epocă.Urmele vechii mahalale erau încă acolo la data fotografiei: bulevardul încă prezenta pavaj din piatră de râu, specific drumurilor periferice.
În stânga, se vede un pic din deschiderea frontului de blocuri spre cinematograf, care nu apare în cadru. Spațiul din fața instituției culturale avea să primească denumirea Piața Marx-Engels după jumătatea anilor ’60.
În prezent, blocurile au fost în mare parte anvelopate termic și vopsite în culori pe alocuri neinspirate, iar spațiul din față fostului cinematograf include un loc de joacă pentru copii, în mijlocul maidanul odinioară spațiu verde.Foto: Arhiva Uniunii Arhitecților
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
