Calea Victoriei este astăzi una dintre cele mai vechi și mai vizibile artere ale Bucureștiului. În mărturiile istorice, drumul apare însă mai întâi ca o soluție practică într-un oraș greu de străbătut, nu ca un bulevard de promenadă.
În 1692, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, artera este deschisă sub numele de Podul Mogoșoaiei, ca legătură între moșia de la Mogoșoaia și zona palatului domnesc. Denumirea de „pod” nu trimitea neapărat la o trecere peste apă, ci la o uliță „podită” – adică pavată cu lemn. Brâncoveanu ar fi poruncit „podirea” noii ulițe cu bârne, de aici și numele, iar strada a avut la început traverse de lemn, înainte de a fi pavată ulterior cu piatră.
Necesitatea unei astfel de improvizații ținea de teren și de climă. Descrierile de epocă vorbesc direct despre diferențele de relief și despre apă: traseul inițial urmează creasta dealului „căci pe deal este uscat, în vale e baltă”, după o relatare consemnată de istoricul Gheorghe Crutzescu. În același timp, partea mai puțin „romantică” a acestor străzi era una foarte concretă: noroiul se aduna sub bârne, iar mersul putea deveni periculos.
Din punct de vedere tehnic, pavajul este descris ca o structură din bârne groase de stejar („podini”), prinse la capete cu bârne („urși”), cu șanțuri pe margini pentru scurgerea apei de ploaie – o soluție de infrastructură adaptată unui oraș care, multă vreme, s-a luptat cu noroiul.
Schimbarea de nume – de la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei – este legată de 8 octombrie 1878, când armata română a intrat triumfal în București pe acest drum, după Războiul de Independență (1877–1878). De aici înainte, artera capătă un rol simbolic, asociat cu victoria și cu afirmarea statului modern.
Pe măsură ce Bucureștiul se modernizează, se schimbă și această axă urbană: în 1882 sunt menționate primele instalații electrice în oraș, în zona Căii Victoriei, în fața Palatului Regal. În câteva repere databile, povestea străzii rămâne aceeași: un drum născut din nevoi de infrastructură și dintr-un teren dificil, transformat apoi într-un traseu cu încărcătură națională și integrat, treptat, în modernizarea tehnică a capitalei.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
