8.3 C
București
vineri, noiembrie 7, 2025

Bulevardul Magheru


BUCUREȘTI. De la eleganța interbelică la magazinele părăsite de astăzi, Bulevardul Gheorghe Magheru ascunde o poveste de glorie urbană întreruptă brusc de tragedii. Construit pentru a rivaliza cu cele mai frumoase artere din vestul Europei, Magheru (împreună cu Bulevardul Bălcescu) a fost cândva inima modernității Bucureștiulu

La începutul secolului XX, Magheru a fost gândit ca parte a axei nord-sud care lega zonele rezidențiale de centru. Clădirile de aici — majoritatea blocuri înalte, proiectate în stil Art Deco și Modernist de arhitecți renumiți precum Marcel Iancu și Horia Creangă — nu erau simple locuințe, ci simboluri ale progresului.

Magheru era un loc de întâlnire pentru elita culturală și intelectuală. Aici se aflau cinematografe luxoase, cafenele la modă și magazine care vindeau cele mai noi produse de import. Era centrul vieții de noapte și al modei, întruchipând perfect idealul de „Micul Paris”.

Declinul bulevardului începe, paradoxal, nu din motive economice, ci din cauze naturale: cutremurele.

  1. Cutremurul din 1940: Primul seism major a avariat serios multe clădiri. Cel mai simbolic a fost Blocul Carlton, o clădire-turn modernă considerată o minune a ingineriei, care s-a prăbușit complet, ucigând sute de oameni. Evenimentul a lăsat o cicatrice psihologică și fizică adâncă.
  2. Cutremurul din 1977: Cel de-al doilea mare cutremur a lovit cu o forță și mai mare. Deși clădirile au fost proiectate să reziste, cele vechi, netratate corespunzător după 1940, au suferit daune majore.

Aceste evenimente au transformat Magheru dintr-un simbol al progresului în centrul vulnerabilității seismice a Capitalei.

Astăzi, Magheru se confruntă cu o problemă unică în București: o mare parte din clădirile sale moderniste sunt fie neconsolidate (clasificate cu risc seismic I), fie pur și simplu abandonate.

Chiriile sunt mari, dar frica de risc, combinată cu legislația complicată privind consolidările, ține investitorii la distanță. Fostele cinematografe și spații comerciale au devenit „găuri negre” urbane, ferestre goale care trag în jos întregul aspect al zonei. Bulevardul, cândva cel mai modern, a devenit o mărturie a incapacității statului de a proteja și a reabilita patrimoniul istoric de valoare.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie