Primăria Capitalei a pus în dezbatere publică un regulament pentru serviciile de închiriere a trotinetelor electrice prin platforme online. Propunerea vine într-un moment în care marile orașe europene nu mai tratează trotinetele ca pe o noutate simpatică de mobilitate urbană, ci ca pe o problemă concretă de administrare a spațiului public.
Regulamentul propus pentru București prevede că trotinetele electrice închiriate vor putea fi folosite doar de persoane care au împlinit 18 ani. Utilizatorii ar urma să circule pe pistele pentru biciclete acolo unde acestea există, iar în lipsa lor doar pe drumuri unde viteza maximă admisă este de 50 km/h.
Documentul interzice circulația trotinetelor închiriate pe trotuare, în parcuri, grădini publice și zone pietonale. Sunt prevăzute și obligații tehnice pentru operatori: trotinetele trebuie să aibă GPS, mijloace de iluminare, sistem de avertizare sonoră, frâne funcționale și posibilitatea ca viteza să fie modificată sau limitată prin sistemele digitale ale operatorului.
Direcția este corectă. Bucureștiul încearcă să recupereze o întârziere pe care alte capitale europene au plătit-o deja prin accidente, trotuare blocate, conflicte între pietoni și utilizatori și lipsă de control asupra flotelor comerciale.
Parisul a mers cel mai departe și a eliminat trotinetele electrice de închiriat, după o consultare publică. Măsura nu a vizat trotinetele private, ci doar serviciile comerciale de tip self-service. Madridul a ales o variantă administrativă dură: a retras autorizațiile operatorilor de trotinete închiriate, invocând nerespectarea obligațiilor privind parcarea, circulația în zone interzise și controlul tehnologic al flotelor.
Londra a preferat modelul testului strict controlat: utilizatori majori, condiții de acces, viteză limitată, instruire în aplicație și cerințe tehnice clare pentru vehicule. Viena și Berlinul au mers pe o regulă simplă și esențială: trotuarul trebuie protejat. Trotinetele nu au voie să circule pe trotuare, iar parcarea nu trebuie să blocheze accesul pietonilor.
Pentru București, lecția europeană este clară: problema nu este existența trotinetelor, ci lipsa de control. O trotinetă folosită corect poate fi un mijloc util de deplasare urbană. O flotă lăsată fără reguli clare devine însă mobilier abandonat pe trotuar, obstacol pentru pietoni și risc pentru trafic.
Regulamentul propus are câteva puncte solide. Introduce limita de vârstă, interzice circulația pe trotuar, cere echipamente tehnice minime, obligă operatorii să ofere date autorității și permite stabilirea unui număr maxim de trotinete. De asemenea, prevede ridicarea trotinetelor parcate necorespunzător și sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile.
Slăbiciunea principală rămâne aplicarea. Bucureștiul nu duce încă suficient de departe ideea de parcare obligatorie în puncte prestabilite. Dacă utilizatorul poate încheia cursa aproape oriunde, orașul va continua să aibă trotinete abandonate pe trotuare, în stații, lângă treceri de pietoni sau în fața intrărilor. Relocarea ulterioară de către operator este utilă, dar nu rezolvă problema în timp real.
Un regulament eficient ar trebui să pornească de la o regulă simplă: cursa nu se poate încheia decât într-un loc permis. Tehnic, acest lucru se poate face prin GPS și geofencing. Practic, înseamnă că operatorul nu doar promite ordine, ci este obligat să o construiască direct în aplicație.
La fel de importantă este verificarea vârstei. O simplă bifă în aplicație nu este suficientă. Dacă Bucureștiul introduce regula de 18 ani, atunci operatorii trebuie să aibă o procedură reală de verificare, nu doar o declarație formală a utilizatorului.
Regulamentul trebuie privit ca un început, nu ca o soluție completă. Bucureștiul are nevoie de trotinete doar dacă acestea completează mobilitatea urbană, nu dacă aglomerează și mai mult un oraș deja dificil pentru pietoni. Capitala nu are trotuare largi, infrastructura pentru biciclete este fragmentată, iar spațiul public este deja ocupat de mașini parcate, chioșcuri, terase, stâlpi și obstacole improvizate.
De aceea, regula esențială ar trebui să fie protejarea pietonului. Trotineta electrică nu trebuie să fie mai importantă decât omul care merge pe jos. Nu trebuie să blocheze trotuarul, nu trebuie să circule printre pietoni și nu trebuie să transforme parcurile în trasee de viteză.
Bucureștiul nu are nevoie nici de interdicții spectaculoase, nici de toleranță fără limită. Are nevoie de reguli puține, clare și aplicate. Vârstă minimă, interdicție pe trotuar, parcare doar în locuri permise, flotă limitată, date accesibile autorității și sancțiuni rapide pentru operatori.
Fără aceste mecanisme, regulamentul riscă să rămână o listă corectă pe hârtie și slabă în stradă. Cu ele, trotinetele electrice pot deveni un serviciu urban controlat, nu încă o formă de dezordine adăugată peste dezordinea existentă.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
