Într-o Capitală în care traficul consumă zilnic ore din viața locuitorilor, infrastructura îmbătrânește, iar transportul public se luptă cu propriile neajunsuri, aproape două milioane de euro sunt prevăzute pentru decorațiunile de Crăciun. Suma ridică o întrebare legitimă: cât ar trebui să coste atmosfera de sărbătoare într-un oraș care are atâtea probleme de rezolvat?
Bucureștiul se pregătește să strălucească. Pentru sezonul 2026–2027, compania municipală responsabilă de iluminatul public a lansat două licitații pentru cumpărarea și închirierea decorațiunilor festive, cu o valoare estimată cumulată de aproximativ 9,7 milioane de lei, TVA inclus.
Nu sunt contracte atribuite și nici bani deja cheltuiți, ci bugete estimate pentru proceduri aflate încă în desfășurare. Distincția contează, mai ales când discutăm despre utilizarea resurselor publice.
Dar este mult sau puțin?
La Madrid, administrația a anunțat pentru Crăciunul din 2026 o investiție estimată de 7,3 milioane de euro în iluminatul festiv, pentru peste 250 de amplasamente din toate cele 21 de districte. Vorbim însă despre un program mult mai extins, care include instalarea și întreținerea decorațiunilor. Nu despre două contracte comparabile direct cu cele din București.
La Paris, iluminatul celebrului bulevard Champs-Élysées este realizat printr-un mecanism care implică asociația comercianților, sponsori privați și contribuția municipalității. La Viena, autoritățile și Camera de Comerț au susținut, în sezoanele precedente, cea mai mare parte a costurilor de funcționare pentru iluminatul străzilor comerciale, restul fiind suportat de firme.
Așadar, capitalele europene nu renunță la Crăciun pentru a economisi. Dimpotrivă, investesc în spectacolul urban, dar încearcă să îl lege de activitatea economică și să împartă costurile.
Ce câștigă Bucureștiul din milioane de beculețe?
Iluminatul festiv nu este, în sine, o risipă. Un oraș atractiv în perioada sărbătorilor poate aduce vizitatori, clienți restaurantelor, hotelurilor și comercianților. Poate crea o atmosferă de care locuitorii chiar au nevoie.
Întrebarea este dacă Bucureștiul știe să transforme această investiție într-un beneficiu măsurabil.
Câți turiști suplimentari atrage? Ce venituri generează evenimentele? Cât contribuie sponsorii și comercianții? Cât costă întreținerea și reutilizarea instalațiilor de la un an la altul?
Fără asemenea răspunsuri, aproape două milioane de euro pot părea fie o investiție rezonabilă, fie un lux administrativ. Depinde mai ales de ceea ce primesc bucureștenii în schimb.
Orașul care strălucește, dar se mișcă greu
Există, desigur, și un contrast greu de ignorat.
Bucureștiul poate instala milioane de luminițe deasupra bulevardelor, dar sub ele mașinile vor continua să stea în coloane. Decorațiunile vor putea ascunde, pentru câteva săptămâni, o parte din oboseala vizuală a orașului. Nu vor scurta însă drumul spre serviciu, nu vor repara străzile și nu vor face transportul public mai predictibil.
Nu este un argument împotriva Crăciunului. Nici măcar împotriva cheltuielilor festive. Un oraș nu trebuie să renunțe la bucurie până își rezolvă toate problemele.
Dar administrația ar trebui să manifeste aceeași energie și când vine vorba despre lucrurile care funcționează defectuos în celelalte unsprezece luni ale anului.
Aproape două milioane de euro nu reprezintă o sumă care ar putea rezolva blocajele structurale ale Capitalei. Nici nu este însă atât de mică încât să nu merite o explicație serioasă despre costuri și rezultate.
Bucureștiul are dreptul la un Crăciun frumos. Iar bucureștenii au dreptul să știe cât costă, cine plătește și ce rămâne după ce se sting luminile.
Pentru că, în ianuarie, instalațiile vor fi demontate. Traficul va rămâne.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
