Reabilitarea celor 50 de kilometri de linii de tramvai din București avansează mai greu decât era estimat, într-un context urban complicat, în care lucrările la calea de rulare nu pot fi separate de infrastructura ascunsă sub asfalt.
Sub șinele de tramvai se află rețele edilitare esențiale: termoficare, apă, canalizare, energie electrică și iluminat public. Înainte ca liniile să fie înlocuite, aceste rețele trebuie modernizate, ceea ce transformă fiecare tronson într-un șantier complex, cu etape succesive de licitație, proiectare, execuție, coordonare între operatori și recepție a lucrărilor.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat că deschiderea simultană sau accelerată a acestor șantiere a fost necesară pentru a nu fi pierdute fondurile europene alocate proiectului. Potrivit edilului, disconfortul creat în trafic trebuie privit în raport cu miza finală: modernizarea transportului public electric, reducerea presiunii asupra traficului rutier și diminuarea poluării.
În oraș, însă, efectele se văd deja. Pe Bulevardul Ion Mihalache, după montarea gardurilor de protecție pe linia de tramvai, o porțiune de aproximativ 100 de metri, între intersecția cu Strada Turda și Liceul Nicolae Iorga, poate fi parcursă în 15 minute la orele de vârf.
Problema nu ține doar de existența șantierului, ci și de modul în care este gestionat traficul din jurul lui. Între Turda și Filantropia, prima bandă este ocupată de parcări albastre administrate de Municipalitate. În aceste condiții, una dintre măsurile discutate este suspendarea temporară a acestor locuri de parcare pe durata lucrărilor, pentru a permite eliberarea benzii întâi și fluidizarea circulației. O soluție similară a fost aplicată pe Dinicu Golescu, în timpul lucrărilor din zonă.
Reabilitarea liniilor de tramvai face parte, alături de modernizarea rețelei de termoficare, din principalele direcții de investiții incluse în bugetul Capitalei adoptat de Consiliul General al Municipiului București. Fiecare dintre cele două axe majore primește o alocare de aproape un miliard de lei.
Pentru București, miza este dublă. Pe termen scurt, orașul intră într-o perioadă de blocaje, devieri și nervi în trafic. Pe termen lung, administrația mizează pe o infrastructură de transport public mai eficientă, capabilă să susțină o mobilitate urbană mai puțin dependentă de mașina personală. Între cele două realități rămâne întrebarea esențială: cât de bine poate fi administrat disconfortul unui oraș aflat, în sfârșit, în reparație.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
